Fata și calul de război

Capitolul 1

Începuse anul 1935 ,îmi doream din ce in ce mai tare sa am propriul meu cal ,dar din păcate asta era un lucru imposibil pentru părinții mei .
Familia mea era foarte săracă .Tata muncea de dimineața până seara căutând tot felul de joburi ,mama era casnica și menajera iar fratele meu mai mare pe nume Marco îl ajuta pe tata cu treburile prin curte și se mai ducea să îl mai ajute și cu joburile mai grele.El avea 15 ani.
Eu aveam 12 ani în curând aveam să împlinesc 13 ani .De abia așteptam să vina ziua mea chiar daca eram sigură că nu aveam să primesc nimic .Dar mă bucuram de ziua petrecuta împreună cu familia mea,deoarece rar eram toți acasă.Pe langa asta mama face mereu de zile de naștere prăjituri foarte bune pe care le devorăm in cinci minute.
Venise și data de 11 martie mă trezisem devreme .Cand am ieșit din cameră mea și a lui Marco am mers in bucătărie apoi în mini sufrageria in care dormeau părinți mei .Nu o găseam nici macar pe mama,așa că am mers afara in speranța că se dusese sa de-a cineva de mâncare la găini sau lui Milo care era câinele nostru.Cand am ieșit afară și am căutat ceva timp începusem sa cred că uitaseră cu toții de ziua mea așa că îmi luasem o haină mai groasa pe mine că să mă pot duce să dau de mâncare la găini și să aduc lemne pentru foc deoarece încă era răcoare in casa.
Când am ieșit din nou afara am văzut pe câmpul de langa curtea noastra un cal foarte mare și negru eram atât de concentrată să mă uit la el incat nu observasem că Marco venise în spatele meu să mă sperie.
Am sărit în sus și am tipat de sa speriat și bietul cal.
Apoi l-am alergat puțin prin curte până am observat că erau acolo și tata și mama și se uitau la noi foarte prietenos.Apoi i-am întrebat:
-Ce se întâmplă?
-La multi ani !au spus toți în cor.
-Multumesc !Am crezut că ați uitat de ziua mea.
-Cum sa uitam de o zi așa de importanta scumpo?a spus tata.
-Marco mergi sa ii aduci surpriza,a spus mama
-Ce ?!am un cadou de data asta?Serios?!
-Da scumpo sper sa îți placă.a zis tata
-Hai mai nu are cum sa nu ii placa,a zis mama.
Apoi am văzut cum din spatele cotinetei pentru găini venea Marco iar el era urmat de calul care era pe camp.
Am sărit în sus de bucurie și am început să plâng deoarece visul meu era să am propiul meu cal.Mama mă luase în brațe iar eu o strângeam atât de tare și îi mulțumeam încontinuu.
-Marco dar cum îl cheamă?am întrebat eu printre lacrimi de fericire
-Scumpo este fata și ea inca nu are un nume.
-Serios ?am întrebat eu supra emoțională.
-Da,foarte serios.

Asa arata iapa mea;))
Am stat toată ziua cu ea și m-am gândit la ce nume sa îi dau până când m-am hotărât să o numesc Queen .
Nu mai puteam de fericire eram în al nouălea cer.
Am inceput sa stau din ce in ce mai mult cu ea ba chiar construisem un mic grajd pentru ea .
Am primit de la niste vecini prea bătrâni cărora le murise calul tot echipamentul pe care îl aveau pentru cai deoarece ei nu mai puteau să mai țină un cal.
Mă împrietenisem foarte bine cu Queen așa că noi doua eram nedespărțite .
Îmi făcusem chiar și curaj să o călăresc cei drept ma cam aruncat deoarece nu era obișnuită să aibă pe cineva în spate.
Până la urmă am reușit dar eu eram plina de vânătăi iar mama trebuia să cumpere încontinuu unguente.
Am inceput sa ne plimbam prin curte mergeam numai la pas că imediat cum incercam sa o fac sa meargă mai repede mă trezeam pe jos .
Asta am făcut toată vacanta de primăvară.
Când a început din nou școală numai cu gândul la școală nu eram .Mama era mereu chemata la școală și atenționată că eu începusem să nu mai învăț cum învațam înainte și că gândul meu zbura în altă parte.
Am ajuns sa fiu despărțită de Queen stand la mătușa mea în speranța profesorilor că aveam sa învăț ,dar mai rău era.
Iar din câte auzisem de la Marco cu care țineam legătură prin scrisori,îmi spunea că Queen începuse să nu mai mănânce bine din cauza lipsei mele.
Așa că în acea noapte m-am furișat afară și am plecat spre casa deoarece nu mai suportam sa aud că Queen nu mai mănâncă sau că a început să muște sau nu mai are chef de viață.
Peste două zile de mers încontinuu din Arizona până în California ajunsesem și eu acasă. Eram foarte obosita așa că mă ascunsesem in grajdul lu' Queen .Planuiam sa plec într-o mică vacanta cu ea până pe plajele din California .Puteam sa stau liniștită deoarece până primea mama o scrisoare din Arizona cam treceau trei zile.
Următoarea zi când m-am asigurat că toată lumea plecase ,am făcut un bagaj și pentru mine și pentru Queen și am plecat spre San Mateo deoarece noi locuiam in Alameda.
Am mers la pas jumătate de zi apoi am incercat sa o conving sa mergem la galop.
Spre surprinderea mea a fost de acord .
Când am ajuns in San Mateo toată lumea se uita uimită la mine deoarece pe acolo circulau numai trăsuri .
Când am ajuns la plaja...