Ne rătăcim prin foi străine ,
căutând acea schimbare,
visând la atingerile fine
ce dimineața dispar precum păsările călătoare.
Ne rătăcim prin briza mării
când furtuna ne mistuie din temelii
și parcă aș da uitării
serile în care ai ales să nu mai vii.
Ne rătăcim prin abisul de gânduri
când noapte se lasă peste câmpie ,
privim cum zboară ai întunericului fluturi
Fără să ne întrebăm de ce n-a fost să fie.
Ne regăsim pe o bancă, sub un cireș în plină floare
Nu ne vorbim , căci ar fi-n zadar
Tu stai în fața mea , temătoare
Iar eu mă bucur de prezenta ta , că de cel mai prețios dar.
YOU ARE READING
Între două lumi
PoetryCând inima îți vibrează, ști că te afli în fața unei schimbări. Când stomacul ți se strânge, ști că te afli în fața unei situații diferite. Când palmele îți transpiră, ști că urmează ceva nou pentru tine. Dar ce faci când toate aceste senzații le î...
