Trădare frățească

Motocicliști și frați de suflet

                                                                                                                                                                *ZACK*

           Era un vagabond cu multe probleme de comportament, dar era singurul care m-a ajutat când eram înconjurat de o bandă de motocicliști. Nu eram nici eu un sfânt. Furasem motocicleta unuia dintre ei. Am crezut că voi reuși să ies din parcare înainte să se observe lipsa motocicletei.

         Norocul nu fusese de partea mea, că m-am trezit cu ditamai muntele de om în fața mea chiar când voiam să ies din parcare.

         -Ce faci cu motocicleta mea rahat cu ochi ce ești?

          Singurele cuvinte rostite de motociclist înainte să își cheme gașca și să mă trezesc încolțit  de bărboși care mai de care de spuneai că se întrec în cine e mai mare de cât celălalt.

       Știam că nu le pot face față tuturor dar îmi luasem poziția de luptă. S-a auzit un cor de râsete, dacă nu eram eu cel în rahat poate că și mie mi-ar fi venit să râd de un nătărău de 81 de kg, care vrea să se bată cu probabil 23 de motocicliști nervoși.

Liniștea s-a așternut când unul dintre ei a fost pus la pământ și a început să țipe, după asta vacarmul s-a instalat. Pumni, urlete și înjurături zburau în jurul meu în timp ce pusesem pe unul dintre ei jos cu un singur pumn. Poate că nu sunt atât de neajutorat pe cât credeam.

      Toți se băteau între ei, nu conta că sunt de aceeași parte sau nu. Pumnul primit în coaste m-a făcut să șuier și să cad în genunchi. Bun, cred că așa se termină totul. Când motociclistul a vrut să îmi dea lovitura fatală, a fost lovit din spate, prăbușindu-se ca un, ei bine, ca un munte.

      -Ha, cu cât sunt mai mari, cu atât cad mai tare!

        Un brunet cu părul până la umeri îmi întinde mâna. După geaca de piele neagră și tunsoarea m-ai că mă făcea să cred că este unul din ei, dar de fapt era cel care a început tot acest haos.

      -Ryan mă numesc, hai să o ștergem înainte să își îndrepte idioții ăștia atenția spre noi.

        Ne urcăm pe motorul furat de mine și o luăm din loc cu un scârțâit și fum în spatele nostru.

***

-Dar am scăpat iar tu încă ai motorul acela blestemat.

Ryan își ciocnește berea de a mea în timp ce râde, iar eu îi întind și pachetul de țigări ca să se servească.

      -Cam de atunci am fost de nedespărțit, frați chiar dacă nu suntem de sânge.

Suntem la garajul meu, afară ploaia se aude torențial, iar înăuntru răsună notele melodiilor celor de la  Maneskin.