~the best summer ever~ Tom Kaulitz

Incă puțin

prima oara vreau sa imi cer scuze anticipat pentru greselile gramaticale, si nu vreau sa ma repet la fiecare capitol, cum am facut si la cealalta carte. sper sa va placa

*Maria's pov*

Într-o săptămână se termiă și anu ăsta de liceu. ÎNSFÂRȘIT!! Eram cu gândurile mele, în spatele școlii, unde de obicei merg să fumez. Îmi aprind țigara și dau să trag din ea, când dintr-o dată îmi pune cineva mâna pe umăr.

Tryxi: BAU!
Maria: ESTI TERMINATĂ MINTAL FATĂ! DACA SCĂPAM ȚIGARA PE JOS? ABEA CE AM APRINS-O! spun asta si o împing de umar.
Tryxi: Da ști ceva, mă piș pe țigara ta, i-ați naibi un vape, e și mai ieftin.
Maria: Iubita mea, nu se simte la fel. și flutur din mână
Tryxi: Lasă asta. Am să-ți spun ceva!!! fericirea i se citea pe chip. ce o mai fi făcut?
Maria: Te-ai combinat cu ăla din a 12D? Cum naiba îl chema... încercam să îmi amintesc numele, dar nu îmi venea nmk în cap
Tryxi: Nu nebuno, dă-l naibi. E ceva mult mai important. Am cumpărat două bilete la concertul Tokio Hotel, și e fix a doua zi după vacantă!!Si sunt VIP, fericirea i se citea pe chip și mai mult.
Maria: Wow, fooooarte interesant, și va să zică trebuie sa vin cu tine ă? și trag din țigară.
Tryxi: Te roooooog! Promit că îți iau două pachete de țigări!! și se uita la mine cu o fata de cățelus implorându-mă din priviri să spun da.
Maria: Offff, bine bine, dar îmi iei pachetele alea de țigări da?
Tryxi: Daa, normal!
Nu îmi era mie neapărat de țigări, că am și eu bani, dar până la urmă trebuia să cer ceva la schimb, că mă i-a cu ea peste tot mereu (nu că ar fi o problemă).

*skip time*
*Maria's pov*
E 8:55 și îmi sună telefonu'. Ce naiba? Nu țin minte să îmi fi pus vreo alarmă.
Vai! Era Tryxi, oare a pățit ceva? Dau să răspund și nu zic nimic, că ea urla ca nebuna.

Tryxi: FATĂ, TE SUN DE 10 MINUTE!
Maria: Ho prințesă că n-am murit. Ce urli așa?
Tryxi: CUM ADICĂ?! NOI ÎN 30 DE MINUTE TREBUIE SA FIM ACOLO, DOAR ȚI-AM SPUS!!
Am stat puțin pe gânduri, după mi-am amintit. CONCERTUL!! Sar ca arsă din pat și îi spun:
Maria: În 10 minute ești la mine, că nu îmi ia mult să mă îmbrac! și îi închid. Fug spre baie. În 5 minute îmi făcusem
toată rutina de dimineață. Ar trebui sa fiu trecută in cartea recordurilor. Mă îmbrac în ceva lejer, nu îmi place să port rochii tot timpul.

așa arăta tinuta:

Nu am vrut să fie ceva foarte spectaculor.

Tryxi ajunge la mine. Îmi trage o privire destul de nervoasă.

Tryxi: Acum că ești gata HAIDA LA CONCEEERT!! mă i-a de mână și mă duce spre mașină.
Urcăm în grabă și în 27 de minute suntem acolo. Locul unde se ținea concertul nu era foarte departe de casa mea, iar acesta a fost un plus pentru noi.

Maria: Deci ai zis ca avem bilete VIP.
Tryxi: Da!
Maria: Păi și ce facem cu ele?
Tryxi: Putem intra în backstage la începutul și sfârșitul concertului, plus că vom sta și în primele rânduri. Iar asta înseamnă că vom putea vorbi și face poze cu ei înaintea tuturor. Îți dai seama? ÎL VOI ÎNTÂLNI PE BILL ÎN CARE ȘI OASE! începuse să țopăie în sus de fericire.
O urmăresc si ne ducem în backstage
Maria: Nu crezi că ar trebui să mai așteptăm puțin? îmi era oarecum rușine sa mă duc.
Tryxi: Fată, ai încredere în mine. și îmi face cu ochiul.
Îmi era oarecum teamă de reactia lor. Chiar daca nu eram o fană înfocată , aveam mari emoții.

Un bodyguard ne cere biletele, pentru a fi sigur că avem voie să intrăm sau ceva de genu'. Dar eu tremuram din cap până în picioare. MARIA CALMEAZĂTE CĂ NU ÎȚI TAIE NIMEI CAPU'!!!

După ce ne lasă să trecem, îi zărec pe băieti. Gustav era în picioare, Georg pe un scaun lângă o masă, iar Bill pe canapea. Unde era Tom??

Gustav: Bună, voi trebuie să fiți fanele cu bilete VIP.
Tryxi: Da, noi suntem! S-suntem atât de încântate că vă vedem!! îi tremura vocea.
Eu nu puteam spune nimic. Și mi-am dat seama în următoarele secunde că nu era de la emoții. Era de la crini!! Sunt alergică la crini, iar pe masă erau câțiva într-o vază. Dintr-o dată simt o mână pe umărul meu. O mână mare. Nu era mâna lui Tryxi. Când mă întorc, era Tom, se uită în ochii mei după mă întreabă:

Tom: Ești okey? părea destul de îngrijorat. când facem eyes contact, mă trec mii de emoții. M-am îndragostit de el dintr-o singură privire. MARIA REVINO-ȚI!!
Arăt cu mâna spre crini, iar dupa Tryxi strigă:
Tryxi: Crini, e alergică la crini! îmi ia geanta și scoate din ea spray-ul pentru alergii. Îl purtam mereu cu mine. Tom se duce și ia crini după masă, iar apoi într-o fracțiune de secundă îi aruncă pe geam și se întoarce la mine.

Tom: Ești mai bine?
Maria: Da, nu îți face griji!
Parcă îmi dispăruse toate emoțiile, nu mai tremuram, și eram din nou eu.
Tom: Apropo, cum te cheamă? după ce o sune începe să se joace cu pirce-ul lui din buza de jos.Mă analiza din cap până în picioare. Îi placea ce vedea.
Maria: Maria, încântată! și îi întind mâna. Mi-o strânge si după îmi face cu ochiul.
E frumușel, nu am ce zice, dar se crede cam mare gagicat. Crede că poate cuceri pe oricine.
Îi zăresc chitara. Era atât de mișto.
Mă observă că mă holbam la ceva, dar nu stia la ce.

Tom: La ce te uiti?
Maria: La chitară. E chiar super mișto.
Tom: Ști să cânți la chitară?
Maria: Da, de la 7 ani.
Tom: Tare! îmi zâmbeste, iar eu îi zâmbesc înapoi.

*Tryxi's pov*

Nu pot să cred. Am venit aici de 10 minute, iar Maria deja vorbea cu Tom foarte normal, ca și cum s-ar cunoaște de o viață. Dar eu mă uitam la Bill. E atât de frumos. Ahh doamne, îl ador pe omu' ăsta.

Bill: Bună!
Tryxi: B-bună Bill. OMG, sunt așa de emoționată, nu ști cât mi-am dorit să te întalnesc.
Bill- Mă bucur! Dar te rog, nu mai fi așa de emoționată, relaxează-te! o spune după îmi zâmbeste.
OMFG!! MI-A ZÂMBIT!!! Nu pot sa cred. Voiam să țip de bucurie, dar mă rezum la un zâmbet!
Bill: Poate îmi spui cum te cheamă.
Tryxi: Mă numesc Tryxi.
Bill: Un nume foarte frumos.
Îi place numele meu! ÎI PLACE NUMELE MEU!!! Vai doamne, cred că în următoarele minute voi cădea jos din picioare. Maria nu avea nici o treabă, era chill. Cum poate femeia asta să fie asa de calmă???? Stătea de vorbă cu Tom. Discutau despre chitară.

Gustav: Din câte am înțeles, voi sunteți singurele cu bilete VIP.
Rămân șocată.
Maria se întoarce spre mine după se apropie și îmi șoptește:

Maria: Tu știai?
Tryxi: Daaa, sigur știam! Cum crezi că ași putea să știu asemenea detalii?
Maria: Nu stiu, tu ești fana aia obsedată, nu eu!! Hai să lăsăm discuția pe mai târziu, că deja părem ciudate.
Tryxi: Okok! și zâmbesc ușor.

OMFG. ERAM SINGURELE FANE DIN BACKSTAGE!!!

Georg: S-a întâmplat ceva?
Maria: A nu, doar discutam.
Georg: Mda... și că tot a venit vacanța, ce planuri aveți pentru această vară? încerca să întrețină conversația
Maria: Eu sincer nu am nimic plănuit. Vara de obicei nu fac mai nimic.
Tom: Eu am o idee băieți, dar nu știu daca o să va placă.

________________________________

holaa, aceasta este cea de a doua carte, am mari emoții pentru ea, deoarece nu stiu câtor persoane le vor place cartea.
stiu ca inca nu au apărut acele scene 16-17+, dar vor apărtea in urmatoarele capitole vă asigur.
pupiiii🤭🤭