Capitolul 1
Melody POV.
- Lasă-mă în pace, Melody...spune acesta dându-se cu capul de peretele alb.
- Ce laş ești! În loc să mă înfrunți, preferi să mă lași să îmi bat gura de pomană...spun în timp ce Axel se întoarce către mine.
- Exact. Și rău fac, căci nu mai taci.
- De ce să tac? M-am săturat să tot te aud cum îmi spui " Melody, taci. Melody, vorbești într-una. Melody, am nevoie de o pauză." Ce fel de bărbat ești?
- Mă termini psihic femeie...spune acesta în timp ce intră în cealaltă cameră.
- Îți zic eu, scumpule. Ești o fetiță, o fetiță care e sensibilă și delicată, care preferă să asculte predica decât să lupte pentru cuvântul ei.
Acesta iese din dormitor și se îndreaptă către bucătărie. Fac înconjurul holului și îi tai calea, Axel mă prinde brutal de mână și obserbv cum ochii lui căprui se plimbă dintr-o parte în cealaltă.
- Nu vrei să faci tu o plimbare? Poate așa te mai răcorești, căci ești a naibii de fierbinte...spune Axel în timp ce mă prinde și de cealaltă mână.
Mă smucesc din strânsoarea lui și mă îndrept către ieșire cu inima aproape spartă în o sută de bucăți. PIec și odată cu mine trântesc și ușa după care cade numărul, ocolesc holul și o iau încet pe scări. Doamne! Bărbații sunt o adunătură de înfumurați, infideli și obsedați sexual, îi urăsc atât de tare încât dacă aș deține acum o un pistol, i-aș zbura creierii lui Axel una două. Cred că e a șasea ceartă în luna acesta, nu se mai satură de el însuși, de puterea pe care o deține asupra mea, de atitudinea lui de om liber și aceea forță fizică de neînvins. Cobor și ultima treapta a scării și ies din bloc mai mult decât supărată, chiar furioasă pe mine că am putut să mă aleg cu el. Tata a avut dreptate când l-a cunoscut, e un soi de leneș mincinos cu care voi avea de suferit. De ce am fost așa de proastă și nu l-am ascultat? De ce m-am mutat cu el și n-am rămas cu mama și tata? De ce tocmai Axel îmi face asta? O iau ușor pe alee și mă întâlnesc cu vecina de lângă noi, aceasta mă privește cu ură și imediat ce trec pe lângă ea cu un aer victorios, aceasta se uită în spate după mine. Ea a fost și este îndrăgostită de Axel, imediat ce a auzit că suntem împreună, m-a urât din prima, și eu de asemenea, căci se dă la bărbatul meu. Uit repede de ea și îmi continui drumul, respir aer curat și imediat ce dau să traversez strada aud mobilul cum sună.
De parcă n-ar mai fi avut loc această scenă, eu plec la aer și după două secunde el mă sună și vrea să ne împăcăm, cam așa e Axel. Iau mobilul din buzunar și apas pe butonul verde fără că măcar să văd cine sună.
- Alo?
- Ţe-am spus eu!...se aude dintr-o dată. Ţe-am spus eu, tăticule, că nu-i de nasul tău. Cum te simți? Vrei să vii înapoi la părinții tăi?
- Tată, te rog să nu exagerezi...spun plictisită. De unde știi că iar am dat-o în bară cu Axel?
- Fiindcă, doamna Florance m-a sunat imediat ce a auzit zgomote de la voi. E o doamnă minunată...spune tata pe cealaltă parte a telefonului.
- Eu știu că ai făcut de mult o pasiune pentru ea, tată, dar o voi asunde faţă de mama, fiindcă te iubesc și nu vreau să vi se întâmple ceva.
- Asta-i fata mea!...spune el vesel.
- Trebuie să închid...spun în timp ce mângâi un cățelul mic și alb care se joacă prin iarbă. Te iubesc tati, însă nu mă întorc și nici nu voi renunța la Axel.
