Înainte să mă urăști..

9.

Din capitolul anterior
Îl privesc in ochi, eclipsata de cuvintele pe care tocmai le-am pronunțat.
Spre mirarea mea el nu ezită să îmi răspundă.
Ni: poate chiar de asta avem nevoie Smaranda. Seara asta, poate sa ne arate multe. Spune cu un mic zâmbet.
Îl privesc septică.
Ni: nu te îngrijora atât, blondino. Cred ca sunt cel mai capabil sa îți ofer ce ai nevoie, de la nevoi materiale, pana la cele trupești.
Sm: și cele sufletești? Spun cu o sclipire, simțind cum îmi apare in privire.
Ni: cred ca as fi dispus sa învăț sa îți ofer și asta.
Îl privesc, cuvintele lui învârtindu-se in gândurile mele.
Îmi saruta fruntea. Gestul lui îmi provoacă o apăsare in piept, simțind cum instinctul meu de a ma Descarcă plângând, e tot mai aproape.
Nicholas a atins o bariera, de care eram îngrozită. Eram îngrozită ca Nick sa aibă macar gândul sa atinga acea bariera.
Ni: ne vedem la 8, puiule. Îmi spune și iese.
.
.
.
Este in jur de 18:50. Sunt in halat, in fața măsuței mele de machiaj, cu parul proaspăt uscat si hidratat cu ulei. Imi fac make-up-ul pentru seara aceasta.
Doar ce mi-am terminat eyeshadow-ul, concentrându-ma pe conturring-ul pomeților.
Telefonul îmi suna, eu fiind convinsă ca este Giully, am rugat-o sa vina sa ma ajute cu parul, rochia mea are un spate spectaculos, și prefer sa îl strâng.
M-am informat putin in legatura cu evenimentul de astă seară, și in legatură cu evenimentele la care tatăl lui Nick obijnuieste sa meargă, asa ca a trebuit sa îmi pun in practică unele dintre cele mai bune aptitudini de modeling pe care le am. Evenimentul are ca dress coad, "black and white", fiind realizat pe covor roșu. Toți invitații vin in cupluri de câte doi, doamnele fiind cele ce aduc albul in duo. M-am conformat imediat cerințelor, și de-abia astept sa ii văd reacția lui Nicholas când ma va vedea.
Revenind la apelul telefonului meu, nu era Giully, de fapt era însuși Nick.
Iau telefonul fiind putin sceptică, dacă avea de gând sa îmi spună ca nu mai vrea sa îl însoțesc, iar eu de fapt mi-am pierdut timp aiurea, Nicholas urma sa nu mai vorbească cu mine in vecii vecilor.
Sm: da? Spun confuză.
Ni: ești singura?
Sm: da Nicholas, S-a întâmplat ceva? Spun desfăcând pudra de backing.
Ni: deschide. Spune și Închide.
Ma ridic, ieșind imediat pe hol. Ajung la intrare, mai apoi deschizând usa.
Îl văd pe el, in fața ușii. Era îmbrăcat in negru, parul lui fiind perfect aranjat, acest detaliu dându-i lui Nicholas un aer diferit, eram destul de familiarizată cu parul lui mai ciufulit. Parfumul lui deja mi-a invadat nările, eu una fiind deja blocată. Baiatul asta e incredibil de frumos, prea frumos pentru viața asta. Îl privesc din cap până-n picioare.
Ni: de ce ești albă pe față? Intreaba confuz.
Sm: e pudra de backing. Spun pe un ton de fată îngâmfată.
Ni: hai sa mor, nu mai spune! Spune, imitându-mi tonul.
Eu zâmbesc la ceea ce a spus, el imediat întorcându-mi gestul.
Sm: Nicholas e 7, ai spus ca vi la 8. Spun septică.
Ni: mda, ma plictiseam sa tot astept și am zis sa vin la tine.
Sm: daa, clar e mult mai distractiv sa privești o fata in timp ce se machiază. Spun ironică.
Ni: cine a spus ca am sa ma uit la cum te machiezi. Spune rânjind.
Îmi dau ochii peste cap.
Sm: da, bine ca vi la mine țiplă, eu între timp fiind cu jumătate de machiaj pe față și in halat. O fi corect asa?
Rânjește înfundat, un moment.
Ni: nu ma lasi totusi sa intru? Spune curios.
Sm: chiar te rog. Spun făcând câțiva pași in spate, facandu-i loc sa între.
Ni: am ceva pentru tine. Spune închizând usa.
Îl privesc circumspectă.
Ni: dar trebuie sa ma lasi sa te sărut inainte. Spune rânjind.
Îl privesc, observând cum brațul lui stâng este întors la spate.
Sm: bine, iubitule. Spun cu un mic zâmbet pe chip, in tonul meu regăsindu-se o urma de ironie.
Ma apuca de talie intr-o maniera atenta, lipindu-și buzele de ale mele. Ii cuprind obrazul stâng in palma mea, el alungind sarutul.
Se termina sarutul. Ma privește un moment.
Ni: pudră de backing? Spune pe un ton sarcastic, ridicand o sprânceană.
Îl privesc ironic.
Își da mâna de la spate. Rămân nedumerită un moment, Nick îmi adusese flori.
Ireal!
Era un buchet cochet cu 7 trandafiri albi.
Îmi ridic privirea spre el.
Sm: umm, Nicholas, tu ești? Spun nedumerită.
Ni: nu chiar, ăsta e mai mult Nicholas al Smarandei. Spune rânjind.
Îl iau in mâinile mele, fiind toată un zâmbet.
Îl privesc zâmbind.
Sm: Multumesc! E superb. Spun și ma ridic pe vârfuri, lipindu-mi buzele de ale lui.
Nick îmi oferă un sărut tandru, mai apoi privindu-ma zâmbind.
Ni: mai frumoasă ești tu. Spune zâmbind.
Îl apuc de mâna mergând in living.
Ni: Oscar? Intreaba, privind in jur.
Sm: e la mine in camera, doarme pe niște perne in mijlocul patului. Spun in timp ce asez buchetul intr-o vaza pe insulița bucătăriei.
Sm: ești cam frumos, nu crezi? Spun aruncându-i o privire.
Ni: a trebuit sa ma conformez Prințesei de lângă mine. Spune rânjind, apropiindu-se de mine.
Sm: cu ce ocazie florile? Spun curioasă.
Ni: când ma duceam acasa am trecut pe lângă o florărie, și brusc mi-a apărut in minte tatuajul de pe umărul tău.
Observ printre trandafirii albi, un plic micuț argintiu, in aceeași nuanță cu ambalajul buchetului.
Sm: ce e asta? Spun scoțând plicul dintre flori.
Mi-l ia din mână.
Ni: nu-l desface acum.
Sm: de ce?
Ni: ca nu vreau io sa îl desfaci acum.
Îl privesc circumspectă un moment.
Sm: bine dragă. Spun plecând de lângă insuliță.
Îl observ pe Nicholas cum ma urmareste cu privirea.
Sm: poți sa vi cu mine, sau sa aștepți aici. Spun uitându-ma spre el.
Îmi continui drumul spre dormitorul meu, Nicholas ajungându-ma din urmă.
Intru in dormitor, verificându-mi telefonul, in caz ca Giully m-a sunat sau nu.
Nicholas își desface sacoul, vrând sa îl așeze pe pat.
Sm: nu îl pune acolo, o sa se sifoneze! Exclam, când ii observ gestul.
Nick ma privește confuz. Eu ii iau sacoul din mână, mergând mai apoi in dressing luând un umeraș. Asez sacoul pe umeraș, apoi ma întorc in dormitor.
Ni: încep sa cred ca duc lipsa de o Smaranda in viața mea. Spune rânjind privindu-ma, in timp ce eu ii agăț sacoul de mini dresser-ul metalic de lângă dulap.
Sm: destul de corect. Spun îngâmfată, așezându-ma cizelat pe scaunul din fața masuței de make-up.
El imediat vine și se asează pe fotoliul de lângă.
Eu îmi continui machiajul, dând la o parte pudra cu o pensulă.
Ni: auzi, da tu machiez și alte persoane?
Îl privesc confuză.
Sm: um, nu.
Ni: pai sa ma bata mama, de ce ai atâtea? Spune privind spre machiajele mele.
Sm: uita-te și in dulăpiorul ala alb, e plin cu machiaje. Și pe lângă asta, mai aveam și altele, dar valiza in care le aveam a fost pierdută in aeroport. Au zis ca ma anunță in caz ca mi-o găsește, a trecut o luna de atunci și nu m-a mai sunat nimeni. Spun, un zâmbet sarcastic apărând pe chipul meu.
Ma privește amuzat.
Ni: tu nu stăteai deja aici?
Clatin din cap.
Sm: nu mai venisem aici de aproape 7 ani. Spun in timp ce îmi aplic iluminator.
Ni: pai și unde ai stat?
Sm: in Grecia.
Ni: cu taică-to? Spune circumspect.
Sm: nu, cu mama mea.
Ni: și te-ai întors cu maica-ta?
Sm: nu, m-am întors singură. Spun concentrata pe machiajul meu.
Ni: adică stai singura?
Sm: da. Spun scurt.
Îl privesc scurt, o Tristețe brusc cuprinzându-ma.
Ma privește un moment.
Ni: te-a deranjat ceva din ce ti-am zis?
Sm: nu, nu. Stai linistit.
Ni: poți sa îmi zici, Smaranda. Dacă ai pățit ceva.
Cuvintele lui, ma duc cu gândul la faptul ca el spusese ca a stat lângă mine doar din milă.
Îl privesc un moment.
Sm: nu am nimic, Nicholas. Spun încercând sa îmi indepartez starea nasoala care ma cuprinde.
El ma privește.
Îl apuc de mână.
Sm: vorbesc serios, sunt bine.
Îmi mângâie mâna, continuând sa ma privească.
Telefonul îmi suna, era Giully.
Sm: da Giully? Spun dând-o pe difuzor.
Gi: am ajuns fato. Deschide.
Sm: imediat. Spun și închid.