Arhanghel negru
Vifor călător
As vrea sa spun
Ca va fi bine
As vrea sa spun ca e ok
Nu este sunt multe realități
Izbindute în fața
Atît de tare te izbește
Puterea o simți în trup
Lipsește îmi
Ceva din trupul meu
Nu stiu ce am
Încep să plîng
Ce e cu mine
Ce-mi lipsește
A da știu ce îmi lipsește
Ești tu iubirea mea
Esti tu atît aproape
Dar totuși pre deoparte
Aripi de înger
Îmi cresc
Mari ca de arhanghel
Dar el sunt negre
Și mult prea urite
Vreau sa te protejez
Ploaie de acid
Dar el sunt ciuruite
De sulițe otrăvite
Scut uman te protejez
Lasindumi trupul liber
Lasindumi ultima suflare
Sa cadă peste fața ta
Jur nu-i fantezie
Poate melancolie
Zici ca no sa fiu al tău
Dar noi ne aparținem
Noapte bună iubita mea
În somnul cel mai dulce
CITEȘTI
apus invita luna
Poetrycerșesc admirația ta deși o noapte o voi avea dar tu ramai tăcută nepăsătoare la durerea mea O poezie nu se scrie La întîmplare E ca și cum Ai bea un vin vechi Mai de geaba Realitatea e dură Și te-n jungiie Ca un porc
