Conacul Prafului Creepypasta

Bună seara dragi muritori. Astăzi vă voi invita în moșia mea de la marginea lacului pentru a vă povesti o întâmplare bizară care a avut loc acolo. Conacul se află pe o parcelă de pământ departe de lumea modernă și cu greu accesibilă cu trăsura așa că vom merge pe jos prin pădurea veche de conifere. Drumul este ușor mlăștinos, cu vegetație măruntă pe margini și străjuit de copaci cu scoarță groasă, acoperită de mușchi. Aerul umed și răcoros, trece pe langâ noi, formând culoare paralele cu poteca. În față se vede casa înaltă cu 4 etaje și turnuri mici de cărămidă neagră. Geamurile subțiri cu rame vechi de lemn creează mici portițe spre interior. De la poarta de fier forjat, pornește un drum pietruit spre intratea pe moșie. Conacul se ridică majestuos din pământ, sprinjinindu-se pe temelia întinsă și deschide larg ușile de lemn masiv. Pășiți înăuntru, dragi invitați și așezați-vă comod pe mobila din piele netedă. Voi aprinde focul albastru în șemineu și putem porni la drum cu întâmplarea întunecată. Servitoarea mea, Georgeta v-a pregătit câte o ceșcă de vin fiert și prăjituri de măr cu scorțișoară.

Conacul acesta mi-a fost lăsat moștenire de către străbunul meu, Gavril. – spun eu, îndreptându-mi privirea spre tabloul de deasupra șemineului care îl înfățișa pe răposat într-o mantie purpurie. El era un mare colecționar și a strâns tot felul de obiecte magice în această casă. Probabil vă voi povesti într-o zi despre colecția lui dar astăzi avem ceva mai interesant de discutat.

Gavril a dispărut fără urmă acum aproape 40 de ani și de atunci am această moșie în posesia mea. Însă cred că vă întrebați unde este bietul meu străbunic și de ce a dispărut...

Acum aproape jumătate de secol, străbunul a găsit această parcelă la licitație și a decis că este momentul să se retragă într-un loc mai liniștit, așa cum fac majoritatea oamenilor mai în vârstă la momentul când simt chemarea. I s-au oferit două seturi de chei după ce a plătit la ghișeul centrului care organiza evenimentul și a plecat să își verifice noua achiziție, puțin nedumerit. Moșul meu știa că pământul pe care îl cumpărase era doar atât, pământ liber , fără alte construcții. O parcelă goală cu vedere spre lac unde dumnealui putea să își creeze casa de vis. Mergând cu trăsura pe drumul pe care am venit noi pe jos, Gavril a realizat că poteca părea să se îngusteze tot mai tare, până când căruța nu ar fi putut încăpea între copacii cu tulpini groase. A oprit caii și a luat-o la pas înspre parcelă iar poteca părea să se lărgească la loc în timp ce călătorea. La intrarea pe proprietate, poarta metalică stătea vertical, înalțându-se la câți metri și parcă acoperind ceva. Străbunul pășea mai încet acum, apropiindu-se de un conac care răsărea din pământ, ca și cum a fost acolo mereu. Absolut stupefiat, a verificat actele cu repeziciune pentru a căuta vreo mențiune a acestui căsoi cu 4 etaje dar foile erau complet albe acum.

Fără alte soluții și curios din fire, Gavril a deschis poarta și a continuat drumul spre intrarea în conac. Ierburile mici care presărau drumul pietruit păreau să crească și apoi să se retragă, doar cu câțiva centrimetri, suficient cât să fie observabil dar nu destul cât sa prezinte o cauză majoră de îngrijorare. Treptele din lemn scârtâiau sub presiunea bocancilor lui, scoțând sunete sinistre care păreau să trezească hardughia la viață. La geamuri au început să licărească flăcări mici de lumânări și iar casa părea să respire. Cheia metalică, ruginită a deschis mecnaismul, învârtind pilonii metalici din broască. Un val de aer rece și stătut s-a grăbit să iasă când Gavril a intrat. Totul părea aproape neatins, de parcă oamenii ce locuiau acolo deabia plecaseră. Parcela pe care era conacul, se afla la licitație de mulți ani deci asta era ceva imposibil. Casa era asezată astfel, un parter larg, cu un set de scări care porneau aproape de la intrare. În stânga se afla camera unde suntem noi acum iar în dreapta era un hol care ducea spre bucătărie. Camerele păreau să se reverse una în cealaltă. În stânga scărilor se afla un hol lung care unea , prin spatele treptelor, cămara de bucătărie și de o altă ușă care dădea spre grădina din spate. Celelate 3 etaje care stăteau desupra erau toate amenajate identic, cu dormitoare și băi așezate paralel, cu ușile față în față. La finalu ultimului nivel se afla un pod imens, care avea grinzile descoperite și gemulețe mici, triunghiulare pe ambele capete.