Obsesia// Ben Drowned

V

Lixi pov

Amintirile mele sunt incetosate , dar cred ca pot viziona drumul pe care am luat-o de fiecare data in vis pentru a ajunge la lacul acela.

E ora 5 dimineata , intr o ora o sa rasara soarele  . M am imbracat intr-un trening gri cu un tricou negru , mi am luat niste adidasi cu talpa fexibila si am plecat spre cea mai apropiata padure pentru a incepe cautarea . 
Pur si simplu nu pot sa dorm. E chinuitor sa vad acel chip care m-a bantuit atatea luni , cum urla in vis dupa mine si cum nu puteam sa l ajut .

Mi am luat desenele cu toate detaliile din vise , o busola in caz de pierd semnalul, o lanterna in caz de orice chiar daca vine dimineata , cine stie pe unde ma bag sa scormonesc , apa si cativa biscuiti .

In ciuda faptului ca e o padure in care mereu sunt crime , eu merg dimineata , nu face nimeni crime la prima ora a diminetii . Doar nebunii si nici aia nu cred ca se scoala acum sa omoare .

Am iesit din casa , am incuiat usa si m am urcat in masina . Cea mai apropiata padure e la iesirea din oras, undeva la 12 km .

Am condus cam 30 de minute si am ajuns . Am parcat undeva mai retras masina , am verificat totul inainte sa plec de langa ea si m am avantat in padure . In punctul asta e cam 5:40 , soarele trebuie sa iasa in 20-30 de minute complet , iar eu pana atunci analizez drumurile de pe desene sa stiu pe unde sa o iau .

Primele imagini ma trimit catre stanga , unde dupa ceva timp trebuie sa fac dreapta si sa gasesc un copac deformat fara coroana , doar crengi chele . Poposesc putin la el pana termin de analizat inca 3 desene ce imi arata ca trebuie sa merg drept destul de mult , apoi sa fac iar dreapta si sa ma bag pe sub o bolta de crengi aplecate cu frunze de un verde intens . Ajung in punctele mentionate si ma opresc iar ca sa verific desenele si ora . Telefonul meu a inceput sa bazaie foarte tare si s a inchis , iar desenele indicau ca sunt foarte aproape de lac asa ca nu ma pot intoarce acum , nu cand am ajuns atat de departe .

Il vad . Lacul e chiar in fata mea . Ma apropii de el si ma asez la margine si privesc interiorul apei , reglexia mea si a pasarilor de pe cer fiind total distorsionate de o miscare ce nu provine din cauza aerului deoarece nu bate deloc vantul lucru ce ma face sa privesc lacul cu mai multa atentie , iar atunci vad ceea ce nu credeam ca o sa fie real .
In interiorul apei , undeva in centrul lacului vad cum jumatate de cap este la exterior , putand fii observati doar , ochii total negrii si sprancenele , plus parul de un blond nisipos si umed prin care sunt incalcite cateva frunze .

Ochii fiintei ma fixeaza dureros de intens dar nu ma ataca si nici nu pare sa se miste .
Oare crede ca nu-l vad ? Sper ca da pentru ca nu stiu ce mi ar face daca ar stii ca i stiu existenta .

Ca sa nu dau de banuit ca l am vazut si sa vina dupa mine , ma asez turceste langa apa si deschid pachetul de biscuiti incepand sa mananc cu pofta . In momentul ala pot vedea ca privirea plina de manie s a calmat si acum doar se uita cu curiozitate .
Oare sa i dau un biscuite ?

Ma uit subtil in jurul meu si vad 2 rate asa ca incep sa vorbesc singura .

Lixi : Wow ! 2 ratuste . Hei , ratustelor , poftiti si voi biscuiti ca sunt foarte buni ! Zic parand vesela si aruncand cativa biscuiti la marginea lacului unde ratustele chiar vin si mananca , dar peste cateva minute ceva ce sperie si fug .

Il vad . E in fata mea . Iese cu incetinitorul din apa , parul ud lasand sa i cada picuri de apa pe fata si piept . E acoperit doar de o pereche de pantaloni verzi largi si parul ce i ajunge pana la umeri .

Privesc curioasa incercand sa nu exprim teroarea pe care o simt si inghit cu greu nodul din gat ca sa pot vorbi .

Lixi : Poftim ! Le poti avea ! Stiu ce nu e mult , dar macar atat pot sa ti ofer pentru ca ti am perturbat pacea . Zic intinzandu-i pachetul cu biscuiti controland tremuratul mâinilor