Trenul misterios

Statuile înghețate

Într-o zi de iarnă, în anul 1961, în micul oraș Boston, a început să ningă în așa fel încât erau zăpezi mari, de 2 metri, ger intens, iar oameni nu puteau ieși din casă. Eu atunci aveam 7 ani, și mama era imobilizată la pat din cauza unor probleme de sănătate, iar tata trebuia să aibă grijă de ea tot timpul. Din cauza situației în care se afla mama, tata m-a trimis la magazin să iau alimente scrise pe o listă întreagă. Având în vedere că era un ger si vânt de te lua pe sus la propriu, trebuia să mă îmbrac foarte gros, cu multe straturi de haine. Când am ieșit din casă, am văzut numai statui de gheață, cu mutre înspăimântate, ca și cum CINEVA, sau CEVA ar fi făcut asta, și nu ar fi fost un dezastru natural. Mulți oameni chiar nu aveau ochi, gură, nas, NIMIC. Deja începusem și eu să cred că de fapt nu ar fi fost un dezastru natural, ci o entitate care nu se arată...