evil dies this morning {boyxboy}

capitolul 2.2

Povestește Anastasia :

Alergam cu o viteză impresionantă undeva ce părea a fi un camp sau o pajiște.

"Fugi mai repede!"

Strigase un bărbat pe care nu-l văzusem înainte. Era cu puțin în spatele meu și se uita des in spatele lui de parcă am fi fost urmăriți de ceva.

"Fug , dar nu mai pot!"

I-am strigat înapoi simțind o frică ciudată și cum gâtul îmi ardea iar inima îmi bătea cu putere. Nu știu unde sunt și ce se întâmplă dar pare că totuși știu. I-am răspuns automat de parcă nu era corpul meu și nu-l controlam ei. Nici nu simțisem când vorbisem.

Bărbatul mă trase în brațele lui și am căzut amândoi in genunchi in jurul nostru apărând un fel de camp de protecție albastru. Multe creaturi ciudate ce păreau a vâna pe cineva , care probabil suntem noi, treceau prin scut de parcă ar fi fost o fantoma, de parcă nu eram acolo și nu ne puteau vedea

"Nu mai putem fugi. Nu avem undee să ne ascundem. Xadius , trebuie să renunți la mine."

Am spus plângând deși în mintea mea nu știam cine e el sau ce se întâmplă aici. Parcă trăiam in locul altcuiva, ca un simplu spectator, dar totuși simțeam tot ce simțea ea.

"Nu! Nici gând! Niciodată! M-aș lupta cu toți acei vânători pentru tine!"

Strigă bărbatul speriindu-mă pentru o secundă gravitatea tonului vocii. Simțeam lacrimile cum îmi curg pe obrajii și chiar și ca simplu spectator sau ce dracu eram , inima mea se frângea.  Își puse mainile pe fața mea ștergându-mi lacrimile. mâinile sale fine și atingerea catifelată îmi topiseră inima. Tot ce a fost să fac a fost să dau din cap negativ și să mă uit la el de parcă urma să mor pentru el.

"Nu ,iubitule. Sunt prea mult. Trebuie să îți asumi rolul și să mă lași. Dacă ar fi , noi ne putem întâlni în următoarea viața, și de ar fi să mor și acolo doar pentru că te-aș sărută, aș alege să trăiesc fiecare viața pentru a te găsi, a te săruta și a muri iar"

Bărbatul vărsă o lacrimă dând frenetic din cap in negativ iar eu doar i-am zâmbit dulce.

"Nu vei muri. Nu vreau să mori. Nu pot trăi fără tine "

Rosti el mai mult șoptind. L-am îmbrățișat strâns și l-am sărutat plin de iubire, dor , regret, și alte sentimente pe care nu le înțelegeam apoi m-am ridicat scutul risipindu-se .

Am simțit cum carnea mi-a fost străpunsă de zeci de săgeți și privirea mi s-a întunecat. Mi-am simțit corpul căzând iar apoi nimic.

M-am ridicat speriată uitandu-mă in jurul meu, eram in camera mea , pe patul meu. M-am ridicat din pat fugind către întrerupător pentru a aprinde lumina. Nu știu ce naiba a fost cu visul ăsta, sau coșmar, sau orice ar fi fost dar încă îmi simțeam inima bătând cu putere. Îmi simțeam pielea arzând și gâtul uscat.

Cumva lacrimile nu încetau să îmi curgă din ochi și nu știam de ce . Simțeam o tristețe aparte și un dor imens pentru ceva ce nu exista. M-am lăsat in jos pe perete și am început să plâng ca un copil mic neștiind care era motivul pentru care făceam asta.

După o săptămână. Povestește autoarea

Trecusera deja 8 zile din acele 30 , Ray încerca într-un mod disperat să rezolve problema cu X și să le arate tuturor că este bolnav însă era imposibil. Tot mai mulți oameni erau neliniștiți și își dădeau cu părerea că acel criminal trebuia omorât. Toți il considerau conștient de faptele sale , deși criminalul nu era deloc așa.

Sau poate da. În termeni umani asta se poate nu-mi boală psihică, dar pentru X era doar răzbunare și dorința de a ucide. Doar era un arhidemon, e normal să-și dorească să facă rău.

Ray știa asta , dar nu-i păsa, deși e clar că X e sănătos, de fapt Ray voia să-i facă pe toți să creadă că el nu era sănătos și că are nevoie doar de îngrijire .

Era o poveste de-a dreptul încurcată.

"Ce ai pățit?"

Auzi brusc Ray întrebarea iar șirul gândurilor lui se pierduse. Își întoarse capul și văzu pe blondul care se așeză lângă el.

"Eu doar..tu chiar ești ok cu faptul că e posibil să nu ne mai vedem niciodată?"

Blondul râse scurt apoi îl sărută pe frunte pe brunet.

"Știu deja ce încerci să faci și tot ce pot zice e că te pot ajuta.  Nu-mi fac griji, dacă vreau cu adevărat pot să rezolv asta. Încerc doar să nu-mi folosesc puterile pentru că ar destabiliza balanța universului și probabil ar fi de rău pentru planeta ta "

Ray clipi apăsat simțindu-se ciudat. Părea nebunie curată când auzea lucrurile astea.

"Deci mă poți ajuta ? "

X dădu afirmativ din cap.

"Dar..Ce o să facem după?"

Întrebă brunetul cu o ușoară reținere. Nu voia ca X să-i propună să-l ajute să își găsească iubita sau ceva de genul. Voia doar să audă că X voia să stea cu el.  Atât.

"La ce te tot gândești? Uite Ray, nu te iubesc, sau te iubesc, nici nu mai știu. Tot ce știu e că te vreau lângă mine. Asta vrei să auzi ,nu? Ei bine sunt sincer. Nu vreau să ai așteptări de la mine, nu știu ce simt , poate fi doar ceva de moment și apoi să plec pur și simplu sau poate că e doar începutul sentimentelor mele pentru tine. "

Ray zâmbi înțelegător și simți cum inima lui accelerează bătăile. Asta era un fel de declarație de dragoste? X plecă lasandu-l pe Ray să se gândească la tot ce a spus el dar brunetul era mult prea neliniștit pentru a gândi. Începu să gândească știind acum că e posibil ca X chiar să-l placă măcar puțin.

Spera doar ca lucrurile să se clarifice cât mai repede.