Legătura

Prolog

Prolog -Traind printre străini
* Din perspectiva lui Christian*
Nu mai suportam. Nu mai puteam sta aici nici un minut. Mă simțeam pur si simplu legat de acel oraş blestemat unde toţi mă știau drept un monstru. De data asta e altceva. Simt. Pur si simplu simt. Simt frica, simt sânge, simt... Ceva nou, nemaivăzut. Ceva... Tânăr și puternic . Un val de nostalgie mă cuprinde când mă uit la ea. Mă șterg la gura, luând-o pe frumoasa barmaniță si punând-o pe un cearceaf, urmând să o arunc in apă. Îi plasez un sărut pe frunte și o pun in portbagaj, pornind spre lac. Pornesc radioul, bucurându-mă de muzica lentă ce cântă. Imediat ce parchez, deschid ușa portbagajului si iau cadavrul in brate, aruncandu-l in apă. Îmi trec mana prin par, oftând satisfăcut . Mă întorc înapoi acasă, deschizând ultima sticla de JB rămasă. Torn într-un pahar, uitându-mă la tabloul imens cu părinții mei care era acoperea o porțiune generoasă de perete.
" Noroc, tată " Spun închinând.
Îl dau tot pe gat, uitându-mă la ei.
"Mamă, tată...Au trecut aproape 1000 de ani.De ce? Eram un fiu așa rău încât să vă sinucideţi? " Nu mai spun nimic.

*
"Buna dimineața America! Sunt Josephine Hopkins si va aduc la cunoștință cele mai noi cazuri de omucideri. In această dimineața a fost găsit trupul unei barmanițe in Sf. Vladimir Lake. Au fost găsite nenumărate muşcături pe gatul acesteia. Nu se știe încă de la ce animal provin dar vom afla. Rămâneți cu noi pentru mai multe.

* Din perspectiva lui Destiny *
Sunt socată de ceea ce am văzut. Vampirii atacă din nou. Nu au mai fost atacuri de luni întregi. Cum se poate? Doar dacă... Nu. Nu se poate. Nu se poate ca Worth să se întoarcă. Închid televizorul și mă duc direct la licantropul cel bătrân.
Bat la uşă si intru încet, făcând o plecăciune în faţa sa . Îmi împreunez mâinile, uitându-mă în jos.
" Majestate mă tem că s-a întors "
" Cine? "
" Worth "
" De ce ai spune asta? " Spune si se ridică, sprijinandu-se de toiagul său.
"Atacurile au început din nou. O barmaniță a fost găsită moartă in Sf. Vladimir Lake. Nu s-au mai înregistrat atacuri de mai bine de şapte luni. Toţi vampirii stau sub control acum. Doar sânge de animale. " Spun iar acesta își freacă bărbia.
"Ei bine să sperăm că va sta departe de New Orleans. Această creatură este un pericol pana si pentru ceilalți vampiri . " Spuse aşezându-se pe scaunul său.
Fac din nou o plecăciune, luându-mi la revedere și ies pe ușa mare din lemn. Pornesc în liniște spre camera mea când dau de Mia, așa-zisa mea verișoară.
" Hei Des, ce faci? "
" Uhm mai nimic, tu? "
" Ai auzit despre atacurile din pădure? Worth se reîntoarce. " Spune oarecum entuziasmată.
"Mda... Am auzit. Să sperăm că va sta departe de noi. "
" Des, ești fiica licantropului suprem. Și-ar da viata pentru tine"
Aşa e. Când aveam 11 luni, părinții mei au fost atacați de un vampir. Magia lor a fost insuficientă pentru a se apara asa că i-au omorât. Nu se știe de ce nu m-a omorât si pe mine.
Dau din cap aprobator, luându-mi la revedere de la ea şi continuându-mi drumul către camera mea. Deschid ușa și mă îndrept direct spre pat. Ca de obicei, iubitul meu mi-a lăsat din nou o cutie de ciocolată. Dau să deschid cutia când două mâini reci mă prind de la spate. Pun mana pe ele, întorcându-mă către individ. Fac ochii cât cepele când văd cine e.
Tip cat mă țin plămânii iar el doar zâmbește. Ma mângâie pe față și iese repede pe fereastră.
Ușa se deschide iar Luna, "mama mea" se apropie
"Des, ești bine? Ce s-a întâmplat? "
"Luna... El... El a fost aici! "
" Nu se poate " Spune transformându-se in lup şi fugind pe ușă. Urlă puternic după care este urmată de alte urlete. Asta nu e de bine.
Luna e uimitor de puternică. Deține o forţă şi o putere excesiv de mare pentru un lup. Poate și de aceea Tobaius, " regele " , o alesese pe ea. E incredibil de frumoasă pentru cei 44 de ani ai săi. Ochii săi sunt de un albastru uimitor pe când părul sau e negru precum tăciunele. Nici Tobaius nu e chiar asa de bătrân. Are doar 50 de ani și stăpânește o forţă pur şi simplu amețitoare. În schimb el are niște ochi negrii, foarte pătrunzători iar parul îl are șaten, firele albe ieșindu-i foarte puţin în evidență. Iar aici urmam eu. Eu am părul şaten și ochii verzi. Eram considerată una dintre cele mai frumoase din regat. M-am contrazis foarte mult cu Luna si Tobaius pe tema asta. Dacă făceam ceva greșit și mă dădeam de gol ? Aveam să fiu vânată și exploatată iar dacă descopereau de cine sunt crescută aveau să îi vâneze și pe ei. Am decis să învăț acasă.
Mi-am scuturat capul, trântindu-mă pe pat. Mă uitam la tavan când ușa se deschise brusc. Un vânt rece mă înconjoară, simțind un miros puternic de sânge. Mi se slăbește pulsul iar inima începe să mă ințepe. Tot ce am reușit să disting era doar negru.
Mă trezesc într-o casă în stil victorian. După arhitectura sa părea de prin secolul al XVII-lea. M-am ridicat simțindu-mi tot corpul greu. Sunt îmbrăcată într-una dintre acele rochii pe care le purtau doar principesele și doamnele de la curte. Mă sprijin de sofa, ridicându-mă.
Ridic cât pot de mult de rochie, cu speranța că nu o să cad şi să îmi rup gâtul. Pun piciorul pe treaptă, aceasta făcând un zgomot puternic la contactul cu piciorul meu. Mi-am scos papucii din picioare, aruncându-i pe jos. Urc la etaj, ștergându-mi sudoarea de pe frunte cu dosul palmei. Ajung într-un sfârşit pe un hol. Intru într-o camera care părea a fi a unor copii. Mă uit atent la poze şi văd doi copii. Un băiețel de sase ani și o fetița de patru. Păreau a fi blonzi. Nu reușeam să îmi dau seama de detalii, pozele fiind în alb negru. Am vaga senzație că pe băiețel îl știam de undeva dar mi-am alungat orice gând nebun din minte.
Mă prăbușesc din nou trezindu-mă pe patul uriaș din camera lui Tobaius.
" Destiny tocmai ai avut prima ta viziune " Spuse acesta.
Viziune? Cum era posibil să am o viziune? Știam că doar cele mai puternice vrăjitoare au darul acesta. Se poate ca și eu să fiu una dintre ele? M-am ridicat în fund, lovindu-mă imediat o durere absurdă de cap.

" Așa e prima dată" Spune Luna . " Când vrăjitoarele au prima viziune, se simt de parcă le-ar exploda capul. Daca se mai intâmplă să ne spui, bine? " Mă întreabă dânsa iar eu răspund afirmativ.

" Des, ce anume ai văzut în viziune? "

―――――――――――――――

(A/:N ) Ei bine acesta a fost prologul. Sper ca v-a placut si nu uitati sa va spuneti parerea . Kisses !