O singură dorință

Capitolul 19

Josh

După ce am luat banii de la bancă i-am pus în cele două genți mari și le-am pus în mașină. Acum merg spre port unde trebuie să mă văd cu oamenii care o au le Jessica. Este ora 13:30. Mai am jumătate de oră până este programată întâlnirea. Când ajunge în port mai sunt 5 minute până la ora stabilită. La 14 fix o mașină neagră se oprește în fața mașinii mele. Din ea coboară un om îmbrăcat în negru cu o cagulă pe față. Am ieșit din mașină.
  -Unde sunt banii mei?
  -Unde este Jessica?
  -Până nu văd banii, nu o vezi pe fată.
  -Sunt în mașină. Pot să merg să îi aduc?
  -Du-te, dar fără șmecherii.

Am mers la mașină și am luat cele două genți. Am mers și le-am trântit pe jos. Am deschis una dintre ele și i-am arătat conținutul ei. Acesta a dat din cap și a apelat pe cineva. Un alt om a ieșit din mașină și a deschis portbagajul. A scos-o pe Jessica. Era legată la mâini, picioare și la gură. Avea hainele pe ea, dar era plină de lovituri. Omul care a scos-o a adus-o lângă celălalt. Acesta a scos un cuțit și i-a tăiat legăturile de la picioare. După ce a împins-o pe Jessica ca să îi dea de înțeles că poate să vină la mine, Jessica a început să meargă schiopătând spre mine. Când a ajuns la mine am luat-o în brațe.
  -Ne-a făcut plăcere să facem afaceri cu tine domnule Davis.
  -Mie nu. Spre să nu ne mai vedem vreodată.

Cei doi au luat gențile și au plecat. Imediat ce nu i-am mai văzut am desfacut legăturile Jessicăi. După am luat-o în brațe. Ea a început să plângă și să mă strângă în brațe.
  -Jessica, iubito! Ești bine?
  -Jur, jur că am să-ți dau fiecare dolar înapoi.
  -Iubito, dă-i naibii de bani! Dacă tu ești bine e tot ce contează pentru mine.
  -Josh....Ei...Ei m-au distrus.
  -Ce ți-au făcut? Spune-mi?
  -M-au...M-au....
  -Gata, am înțeles.

Ea a început să plângă în hohote. Nenorociții au violat-o. Ne așezăm pe jos încă îmbrățișați. O trag spre mine și o sărut lung pe frunte. Este plină de vânătăi, zgârieturi și sânge uscat. Îi mângâi părul încâlcit. Ea doar stă cu fața în tricoul meu și plânge. Am scos telefonul și am sunat detectivul care se ocupă de caz.
  -Da?
  -E cu mine. E în siguranță. 
  -Unde sunteți?
  -La docuri.
  -Ajungem acolo în 10 minute.
  -Cheamă și o ambulanță. Trebuie să o verifice cineva.
  -Desigur. Ne vedem.

Am închis apelul fără să îmi iau la revedere. Îmi pun telefonul în blugi și mă întorc spre Jessica.
  -Când? După ce am vorbit?
  -Î-înainte.
  -Poliția e pe drum. O ambulanță e pe drum. Totul o să fie bine. Am să vorbesc cu mama. O să îl bage pe taică-tu în închisoare.
  -Mulțumesc, că m-ai salvat. 
  -Nu trebuie..
  -Ba da. Nu erai obligat să o faci. 
  -Ba eram, știi de ce?
  -De ce?
  -Pentru că te iubesc. Și am să renunț la toată averea mea dacă asta înseamnă să te salvez.
  -Te iubesc Josh.
  -Și eu te iubesc Jessica.

După puțin timp poliția și ambulanța au ajuns. Au luat-o pe Jessica, iar pe mine m-au pus să dau o declarație. După ce le-am zis tot ce s-a întâmplat am mers lângă Jessica în ambulanță. De acolo am plecat la spital. La spital i-au făcut mai multe controale. Cel pe care l-a solicitat Jessica a fost pentru a vedea dacă totul este bine după ce a fost violată. Doctorul i-a spus că o să mai aibă dureri, dar în rest totul este bine. A făcut și un test pentru boli cu transmisie sexuală, dar a ieșit negativ. Chiar dacă doctorul nu crede că este posibil, Jessica a făcut și o injecție pentru a nu rămâne însărcinată. După i-au dat un medicament și a adormit.

Isabella și Ivan au venit la scurt timp după. Le-am povestit tot mai puțin partea în care a fost violată. Nu știu dacă vrea ca prietena ei să afle. După Isabella s-a dus în salonul Jessicăi, iar eu și Ivan am rămas afară și ne-am luat niște cafele.
  -Ești bine omule?
  -Dacă nu aș fi putut să o salvez, mi-aș fi urât viața. Nu m-aș fi iertat-o niciodată.
  -Hei, totul e bine! Nu te mai gandi la nimic. Ai salvat-o. Este în siguranță.
  -Știu, dar dacă..
  -Nu, fără dacă. Ai salvat-o. Trebuie să te calmezi. Ok?
  -Bine. Mergi să vezi ce face Isabella. Eu trebuie să vorbesc cu cineva.
  -Bine.

După ce pleacă Ivan, o sun pe mama. Acesta îmi răspunde foarte repede.
  -Buna fiule! Ce este?
  -Buna mamă! Trebuie să vorbim.
I-am povestit mamei tot ce s-a întâmplat. A zis că o să se ocupe personal de problemă. Dar o să aibă nevoie de declarația lui Isabella și a lui Jessica. Am zis că o să îi zic când Jessica o să fie în stare să vină să dea o declarație. După ce am închis apelul am întrebat-o pe Isabella dacă o să dea o declarație. A acceptat imediat, fără să ezite.

Pe la ora 8 pm Ivan și Isabella au plecat. Eu am rămas lângă Jessica, la spital. M-am asezat pe scaun și am privit-o până am adormit.