După ce mama a cumpărat sicriul, a venit si ziua înmormântării mele.
Wow, o să stau şi am să privesc cum cei din familie si prietenii imi pun trupul neinsuflețit din sicriu intr-o groapă, apoi voi rămâne uitată la 2 metri in pământ.
Nu mai pot face nimic. Mark încă nu şi-a revenit, mama nici atât... cred că cea mai mare suferința a unei mame e să-şi ingroape copilul.
Deodată il văd pe Mark ridicându-se de pe scaunul de lânga sicriu şi strigând :
M: E vina voastră!
Toată lumea se intoarce spre Jessica si Chriss.
M: E vina voastră! Voi ați făcut-o să ajungă aici! Sunteți nişte criminali!!!
C: Nu-i vina noastră! Nu am obligat-o, doar am invitat-o in grupul nostru.
J: Exact! Nu i-am pus țigara in gură cu forța! Ea a acceptat o schimbare în viața ei!
M: O schimbare în viața ei? Uite că schimbarea ei a fost să renunțe la viață!
Mama : Nu vă mai certați ca nişte copii proşti! Faptul e consumat! Crede-ți că o veți aduce inapoi cu toată cearta asta?
M: Aveți dreptate! Imi pare rău!
A venit timpul să plecam spre Biserică. Cum au pus sicriul în maşină, lumea a inceput să plangă, să țipe după mine.... toți regretau , inclusiv eu! M-am "aşezat" in maşină lânga Mark. Ştiam că el si mama sunt cei mai răniți...
Mark se apropie de sicriu si şopteşte :
"Draga mea ,Betty! Nu te voi uita in viața mea, cu toate că nu cred că voi rezista mult aici , fără tine! Te iubesc , Betty! Tata mi-a spus să iți zic ce simt până nu e prea târziu, dar nu mă gândeam că se va întâmpla asta... imi pare rău, Betty, chiar imi pare rău!" Apoi scoate o cutiuța mică ,roşie. In ea se afla un lăntisor... "Când nu ți-am spus ce treaba aveam... trebuia să mă intalnesc cu o doamnă pentru a-ți comanda acest lăntişor... nu am apucat să ți-l dau cât ai fost in viată , dar ia-l cu tine." Apoi mi-l pune la gât şi incepe sa plângă. Am ajuns la Biserică...
După ce şi-au luat toți "Adio" am plecat spre cimitir. Mama a leşinat , iar eu chiar mă panicasem . A prins-o un bărbat... imi părea cunoscut. Când m-am uitat mai atent mi-am dat seama că era tata. Tatăl meu, pe care nu-l mai văzusem de aproape şapte ani, deoarece era plecat in strainătate, a venit la inmormântarea mea. Adevărat, vroiam să-l revăd... dar nu cu ocazia asta.. cu ocazia inmormântarii ficei sale...
Mark statea lângă părinții mei... nu-mi putea lua ochii de la el... m-a iubit cu adevărat... Sicriul meu urmează să fie ingropat. Deci toată lumea arunca pămănt si spune " Să-ți fie tărâna usoară" sau "Să te odihneşti in pace" ... ma duc langă groapă şi privesc câți oameni au venit pentru mine... la un moment dat il aud pe Mark.
M: Să-ți fie tărâna uşoară, iubirea mea! Iți promit că ne vom revedea!
Auzind asta, m-am dus lângă el si l-am imbratişat... sau in fine... am incercat.
