Capitolul 2. După ploaie, răsare soarele

428 37 9
                                        


Perspectiva Lya:

Hey! Eu sunt sora mai mică a lui Min Yoon Gi sau așa cum îi spunem toți, Suga (pentru că e foarte drăguț/dulce și îi plac dulciurile). Am 18 ani și el 22 de ani.
Mereu am fost o familie fericită și unită dar în ultimii ani au apărut tot mai multe probleme și neînțelegeri. Când avea Suga 18 ani, iar eu doar 13 ani, părinții noștri s-au despărțit. Fratele meu a reușit să obțină custodia mea, fiind major și datorită faptului că  părinții erau mereu ocupați cu munca și fie ajungeau acasă foarte târziu, fie erau plecați cu afacerile în străinătate. YoonGi a fost și este pentru mine și mamă si tată. Așa că atunci când domnul judecător m-a întrebat: "Pe cine alegi? Cu cine vrei să stai și să aibă grijă de tine?" Am raspuns fără nici un fel de regret "Fratele meu!" şi ca să închei "drama" cu părinții: mama s-a măritat cu managerul ei, iar tata s-a însurat cu o țipă care e de-o vârstă cu Suga și dacă ei nu ne-ar trimite bani în fiecare lună, nici nu am zice că ne cunoaștem.
De atunci (de 4 ani) eu și fratele meu locuim împreună, singuri, în casa noastră și suntem... eram... foarte fericiți.

Acum o lună am fost violată de unul dintre colegii lui Suga, Jay Park. El și fratele meu erau cei mai buni prieteni, obișnuiam să îl strig pe Jay "unchiule", pt că lui Suga îi mai zic uneori și "tată" sau "taa'"... 
În ziua aceea mizerabilă, după ce am ieșit de la liceu, am trecut pe la facultatea fratelui meu ca sa mergem împreună acasă. Atunci am primit un mesaj de la Suga, în care zicea să ne vedem în parcul din spatele facultății. Din pacate ... chiar am crezut că el l-a trimis dar, când am ajuns acolo *fiind seară si parcul pustiu*, două mâini puternice m-au tras de pe alee și m-au băgat între niște tufișuri, i-am văzut ochii și fața, atunci am realizat că a fost doar o capcană... parcă era posedat! Mi-a pus o mână la gura și ... *încep să plâng aducându-mi aminte fiecare detaliu, în fiecare noapte am coșmarul acesta* am plâns și am încercat să urlu. M-am zbătut și am încercat să fac orice e omenește posibil ca să scap. M-a și legat cu cureaua lui, ca să nu mă mai mișc. A fost oribil, groaznic și inimaginabil... După ce a terminat, mi-a dat o palmă *cât a putut de tare* și mi-a zis doar atât: "Te sfătuiesc să nu spui nimănui! Oricum nimeni nu o să te creadă! Nu ai dovezi, nu ai martori și cel mai important, nu uita că tatăl meu este cel mai renumit judecător! Am câștiga!" *a scuipat într-o parte, și-a tras șlițul, și-a luat cureaua și a plecat.*
Nu am vrut să-i zic inițial lui Suga ce s-a întâmplat. Mă simțeam umilită, mizerabilă și rănită iar cuvintele lui se tot repetau în mintea mea. Până la urmă i-am zis *fiind "împinsă de la spate" de prietena mea cea mai bună, Delia și de faptul că el punea atât de multe întrebări...* așa cum mă așteptam, în primă fază nu m-a crezut...

*************************************

Acum... mi-e mai bine. Cu ajutorul lui Dels (așa îi spun eu Deliei) și a lui Suga, am reușit să depășesc tot ce a fost mai greu și m-au ajutat să realizez faptul că nu eu sunt cea care trebuie să se simtă vinovată ci el... Încă mai am coșmaruri, de cele mai multe ori mă trezesc plângând și cu frisoane, îmi e frică să mai merg singură pe stradă seara, iar de băieți nici nu mai vreau să aud! 





****************************************************************

Capitol scris de mine 


*Hello! ;) :* 

Eu și deliaelena12 sperăm că v-a plăcut și acest capitol
și vă mulțumim pentru că ne urmăriți! <3

Kiss and Hugs și ... mâine o să ne revedem cu un nou capitol! :* *   


WHEN HEART COMMANDS | #Wattys2016Tempat cerita menjadi hidup. Temukan sekarang