Capitolul 146 - Adio trecut

516 69 16
                                    

Spor la citit

Deschid rapid usa camerei mele, apoi vreau sa o închid dar o oprește.

Apare în fata mea și ma privește fără nicio urma de sentiment.

Ma dau ușor în spate dar cad în pat. Apoi el ... se arunca în pat lângă mine.

Alex: Esti foarte enervantă! ... Nu ... nu mai pot.

Ane: De ce ați alergat atât??

Eu: Mai târziu Ane ... sunt ... prea obosita ... pentru morala.

Alex: Imi ... pare rau ...

Ane: Nebuni mai sunteți copii!

Ne spune aceste cuvinte, apoi pleacă.

Eu și Alex se privim preț de un minut în vag, apoi începem sa râdeam.

Eu: Foarte tare!

Alex: Ah ... nu mai rade ... Am făcut multe stricăciuni în calea noastră... *spune puțin iritat*

Eu: Ba no.

Alex: Ba da ... ma duc sa le aranjez.

Eu: Nu ... Du-te și culcate.

?: Nebunoo... *intra în camera și ne privește pe amandoi* Oho ... nu am vrut sa va deranjez ...

Si incepe sa râdă.

Eu: Esti proasta!

?: Eu am intrat! Tu?

Eu: Mda ... si eu. El e elevul care ... *ma întrerupe*

?: Care te conduce la aeroport panaaa în Deșert. Știu! Și eu am un nebun.

Alex: Eu ma duc sa ma culc. Somn ușor.

Eu: Somn pufos, ai grija sa nu te pape purici.

Alex: Da ... da voi avea.

Apoi pleacă și proasta începe iar sa rada.

Eu: Ema!!! Taci!!

Ema: Cred ca Ali e supărat..

Eu: Da ... el ... el ... a zis ca nu e important și a plecat ...

Ema: Va fi bine.

Eu: Ba nu va fi ... destul îmi e greu sa plec ... dar acum îmi e și mai greu ...

Ema: Ali e supăracios ... dar o sa te ierte. Te-a certat pentru ca tine la tine.

Eu: Stiu ... dar tot doare.

Ema: Dă-i mesaj.

Eu: Nu!

Ema: Poftim. *imi da telefonul*

O mica servitoare Where stories live. Discover now