Colegul meu de camera(Yaoi)

Capitolul 4

Ajunsi acasa, ne-am bagat in pat fara a mai face ceva.

Vine si a doua zi. Ma trezesc si ma duc la baie pentru a-mi face rutina de dimineata. Shú face si el la fel iar apoi ma pupa pe frunte. Ce o fi cu el.

-Buna dimineata, Shú. Cum mai este, cum te mai simti?

-Bine, nimic special. Dar tu cum te mai simti dupa ce ti sa intamplat ieri? zambeste demonic.

-Ha, ha... Razi in continuare Shú dar chiar nu ai de ce rade.. Hmmm...marai la el si imi pun mainile in san.

-Era doar o gluma, linisteste-te!

-Faci gluma asta intruna! Nu te-ai saturat, spunand pe un ton nervos.

-Ok, ok te las in pace..

Ma pregatesc iar apoi pornesc repede spre liceu. Cate emotii, azi dam test la istorie iar eu nu stiu nimic. Oh nu, ce ma fac?!

Ajungem la liceu. Intram in clasa si ne asezam in banci.

-Buna copii! Cum vi sa parut petrecerea de ieri? ne intreaba Emma curioasa.

-A fost foarte tare! raspunde Shú.

-Foarte...tare! spun, gandindu-ma la ce mi sa intamplat.

-Ok, multumesc, deci data viitoare o sa va invit din nou!

-Multumim!

Apoi pleaca multumita pentru ca a auzit ce a vrut.

Profa de istorie intra. Ne aseaza la fiecare testul pe banca si ne expica ce avem de facut.

-Aaa...Al ||-lea razboi mondial?? Usor.. spune Shú

-Serios?? Chiar sti? -par surprins- Nu este asa ca ma ajuti si pe mine?

-Stiu si eu...

-Haide mai.. Te rog!!!

-Domnule Uta-Kun, vorbesti? Daca mai scoti un sunet ai nota 2! spune profa.

-Bine, nu mai vorbesc..
-Deci ma ajuti?

-Ok, ok!

-Multumesc din tot sufletul!!

Ma mira faptul ca un pier de vara, care are numai note de 4 si 5, sa stie tot testul..Hmm.. Chiar ca nu stiu totul despre el..

5 ore mai tarziu....

-Shú, multumesc din tot sufletul ca m-ai ajutat!!

Shú se da intr-o parte si nu spune nimic..

-Shú ce este cu tine?

-Utau, nu stiu cum sa-ti spun...am...am fost adoptat.

-Si ce ai de gand sa faci? Te rog spune-mi ca nu o sa pleci de aici!!

-Ma tem ca..va trebui sa plec de finitiv de aici...

-Hai te rog nu pleca!!

-Scuze..

-Stii ceva? Poti pleca, oricum nu te gandesti la mine.

-Ma voi gandi zi si seara la tine si sper sa gasesti pe altcineva si sa ma uiti pentru a nu suferi.. Stiu ca iti va fi greu dar asta trebuie sa faci..Imi pare rau dar imi pare bine sa te-am cunoscut Koruma Uta-Kun, zis Utau, iubirea mea.

-Nu te voi uita niciodata..

Incepe sa ma sarute pasional iar apoi incepe sa impacheteze.. Bine inteles ca il ajut. Dar mai molesit, nici nu imi vine sa cred ca Shú va pleca de aici.. Imi vine atat de greu sa cred ca nu va mai face parte din viata mea..Shú este asteptat de parintii sai in faa caminului, ii dau o ultima imbratisare dupa care intra in masina si pleaca, plangeam.

5 ani mai tarziu...

Eu sunt Uta-Kun..Eu am fost infiat de parintii Emmei inainte sa ma dea afara de la camin pentru ca implinisem 18 ani.. Acum am 21 de ani pentru ca ma infiase de la 16 ani dupa 3 luni de la plecarea lui Shú... Emma este pentru mine ca o sora adevarata. Doamna si domnul Porucki sunt foarte draguti si ma trateaza ca pe propriul sau fiu. Nu am mai vazut o familie atat de iubitoare si de ingrijita. II iubesc ca pe proprii mei parinti.

'Colegul meu de camera' nu mai este coleg....aceasta povestire se transforma in cu totul alta..Probabil voi gasi o fata cu care ma pot casatori fiindca nu mai vreau sa fiu gay.
Am ajuns la facultate!! Si eu ma mir cum.. Sunt cel mai popular acolo iar toate fetele sunt cu ochii pe mine.. Dar fata care mi se pare cea mai atragatoare este Mina.. Draguta, are forme foarte dragute.. Ma intreb daca o fi buna la pat. O sa vad dar pana atunci ne mai auzim noi.