Războiul Iubirii

Partea a treia

* we don't laugh anymore ;;

CAPITOLUL 3

Layla fugi cât de repede putu, își dorea să scape de locul acela blestemat. De fapt, de omul ce a agresat-o cu două minute în urmă. Prin aglomerația de oameni, incerca, cu greu, să își facă loc fiindcă acei munți de oameni nu se clinteau sau nici nu o observau pe firava fată.

Tot încercând imposibilul, și împingând câțiva bărbați, reuși să ajungă aproape de ușa încăperii. Se uită în spate și-l văzu pe agresor că nu se lăsase mai prejos și o urmărea.

"Ce vrea de la mine?" Bolborosi Layla luând-o iarăși la fugă. Ieșind, simți cum o acaparează frigul nestăpânit al iernii și o clipă de neatenție i-a trebuit până să fie prinsă de braț.

Se întoarse speriată și a vrut să lovească, însă mâna i-a fost prinsă fără efort de o alta puternică.

"De ce ești așa agitată?" Se întoarse către bărbatul care-i vorbi.

Ochii căprui și părul șaten, cu un maxilar definit și o privire ce îți dă fiori, cu o expresie atât de atrăgătoare, oricărei fete i-ar fi convenit să...îl devoreze din priviri pe Matt.

Mai puțin Layla.

"Dă-mi drumul!" Țipă Layla încercând să scape din strânsoarea  lui Matt. "Ești partenerul lui, știu asta!"

"Liniștește-te." Își dădu ochii peste cap. "Despre ce vorbești?"

"Cineva -" fu întreruptă de ușa clădirii care a fost trântită.

"Aici erai, târfuliță!" Se auzi vocea agresorului.

"Steve, ce cauți tu aici?" Vorbi Matt încet, pe un ton jos, aproape înfricoșător.

"Matthew Jones..." Bolborosi atacatorul, lăsându-și garda jos. "M-a găsit cu droguri și a vrut să mă denunțe la poliție!" Spuse, referindu-se la Layla care imediat ce auzi numele, nu mai era la fel de defensivă.

"Mincinosule!" Strigă Layla ce încerca să scape din strânsoarea lui Matt pentru a-l învăța pe individ o lecție.

Matt râse, apucându-i ambele mâini în strânsoarea sa și punându-i-le la spate, fiind foarte aproape de ea. Îi putea simți căldura pe care o emana corpul său.

"Mai ușor, pisicuțo. Nu am vrea să îți rupi vreo unghie."

"Tu...-" iarăși fu întreruptă când Matt îi dădu drumul și din doi pași, îl lipi pe Steve de perete, cu mâinile de gâtul lui.

"Știu că nu ai parte niciodată de femei," îi spuse "dar dacă ești atât de disperat, s-ar putea să existe consecințe. Și în plus, ea e prea bună pentru tine."

Cu Astea fiind spuse, îl lăsă jos când nu mai putu respira și se întoarse către Layla pentru o secundă, pacălindu-l pe agresor că a scapat.

Așadar, două secunde mai târziu, se întoarse din nou spre Steve și îi dădu un pumn în maxilar, făcându-l să se dezechilibreze și să cadă pe covorul de zăpadă așternut pe asfaltul tare și dureros.

Layla, atunci, porni ca o felină mândră către Steve și îi spuse:

"Să nu te mai atingi de alte fete. Altfel, vei păți și mai rău de atât."

Deși era șocată ca Matt era atât de neînfricat și puternic, reuși să își ascundă starea și îi spuse acele lucruri lui Steve care încă nu își revenise de la lovitura care-l zdruncinase complet.

Cuvintele sale și totodată felul în care își ascundea spaima stârniră râsul lui Matt din nou.

"Ah, mi-ai facut seara." Îi spuse. "Acum poți să pleci. Ai avut noroc că te-am văzut cum fugeai și mi-am dat seama că se întâmplase ceva. O fată așa inocentă ca tine nu are ce căuta astfel de locuri. Și, pe de altă parte, nu cunoști pe nimeni."

Layla se încruntă și-i scoase limba într-un mod foarte copilaros dar comic. "Nu am nevoie de grija ta. Dar îți mulțumesc."

"Nu ai nevoie de grija mea? Acum probabil ai fi fost violată iar corpul tău s-ar fi aflat într-un sac negru fără viață. Nu te amesteca în lumea asta. Nu e de tine."

"Vai, dar nici nu am avut intenția să fac asta. Deși cred că o să mai stau puțin prin preajmă. Mă excită pericolul." Zâmbi învingătoare.

"Du-te acasă."

"M-am certat cu părinții."

"Du-te altundeva în siguranță."

"Mă ții tu în siguranță?" Layla se apropie de Matt și îl cuprinse de gât, sperând să-l seducă.

"Nu." Răspunse scurt și răspicat.

"Dar știu că nu ai vrea să mi se întâmple nimic rău.." Spuse pe un ton plângăcios apropiindu-l de ea, încă având brațele în jurul gâtului său.

"Tocmai de aia te trimit acasă. Du-te."

"Nu."

"Ba da."

"O să mă duc acolo fără tine și o să risc să pățesc orice din cauza ta." Spuse. "sau," vorbi șoptindu-i la ureche, "poți să ai tu grijă."

Matt, nepărând să îi displacă acest joc al seducției, o cuprinse pe Layla de fund strângând puțin și făcând spațiul dintre ei inexistent.

"Vrei să am eu grijă?" La rândul lui se apropie de urechea fetei, mușcându-i încet lobul urechii.

"Matthew Jones!" Exclama Layla încercând să își țină dorința în frâu și desprinzându-se de el.

Matt râse, planul i-a mers. Știa că nu e una din fetele ușoare care se aruncă pe toți bărbații.

"Du-te acasă, păpușă." Spuse și fără să mai asculte plângerile fetei, își făcu drum înăuntru.

Ducându-se aproape de ringul de box, îl felicită pe Aiden care câștigase meciul.

"unde ai fost, omule? Trebuia să mă fi văzut cum l-am umilit." Se lăuda Aiden.

"Știam deja că așa se va întâmpla." Râse Matt și se duse cu Aiden în camera de schimb, așteptându-l pe prietenul său care acum făcea duș.

Cei doi aveau de gând să se ducă în oraș pentru a sărbători victoria.

două mâini i s-au așezat blând pe umeri în timp ce el stătea pe bancă.

Deja știa cine e.

"Nu scap de tine, nu?"

"Of, scutește-mă!" Spuse Layla. "Sunt sigură că-ți place compania mea și..în plus, nu știam că o să fii aici." Ii explica, luând un loc lângă el. "Vin cu tine."

Matt oftă.

"Pe cine așteptăm?" chipul fetei se lumină când a văzut că Matt nu mai obiectează.

Acesta replică scurt:

"Pe Aiden."