Sextet

Sextet #2

Din cauza unor probleme tehnice- care nu tin de noi- am fost nevoite sa rescriem capitolul.

~~~~

Ii scapase nenorocitul. Glontul il ratase, iar asta era ceva destul de nou pentru un tintas asa bun ca el. Dar daca scapase de glont, asta nu inseamna ca va scapa de tintas. Misiunea lui in aceasta seara era sa scape de concurenta si exact asta avea de gand sa faca. Ramase nemiscat in loc, ascuns dupa trunchiul gros de copac, inspira adanc si ritmul batailor inimii ii scazu. Nici un zgomot, nici o pata de culoare care sa-l poata demasca, poate doar rotocoalele de aburi ce-i ieseau de pe buze, dar si acelea erau acoperite de bezna rece.

Un animal de prada nocturn- asta era el. Si-i placea prea mult. Sa stii ca esti un pradator, ca ai drept de viata si de moarte asupra unui alt suflet, sa stii ca sub mainle tale o inima ce pulseza in ritmuri nebune de teama se poate opri intr-o singura secunda, sa stii ca tu ai puterea si n-ai cum sa fii rasturnat, e ceea ce-i da taria sa treaca peste orice ii sta in cale. E motivatia, sensul, obiectivul... e totul pentru el. Puterea e un drog si el e dependent de asta.

Sa calce in picioare de la ultimul om de pe strada pana la un altul chiar mai mare decat el in ierarhia lor, e un nimic. Sentimentul nu-si mai are loc, in el nu mai exista asa ceva de multa vreme. Meseria l-a calit, i-a fost mama, tata si frate, i-a dat de macare si de baut, tot meseria asta i-a pus si acoperis deasupra capului si-i aduce zilnic doza de adrenalina dupa care tanjeste atat de mult. Deci de de nu i-ar face placere cand el este mai mult decat dependent de tot ceea ce primeste...sau ia?

Gerul era aspru si-l simtea pana in maduva oaselor, caci in astfel de momente nu e bine sa stai, iar el tocmai asta facea. Dar ce altceva sa faca pentru a nu se da de gol si cum sa plece cand tinta e acolo si in viata? Cum sa se priveze singur de asa o priveliste, de gemetele de durere, de tanguirile viermelui? Va fi placerea lui sa vada sclipirea aceea rosie scurgandu-se, sa auda galgaitul sangelui, sa vada in ochii lui cum se scurge vlaga si se pierde sclipirea odata cu viata, sa vada trupul zbatandu-se in chin si agonie...un adevarat spectacol, o opera de arta. 

I se facuse piele de gaina si nu din cauza frigului ori a fricii, nu, era din cauza emotiilor. Acel moment in care stai cu inima la gura asteptand poate cel mai minunat eveniment din viata ta, pentru el tocmai se desfasura. Asteptase ani de-a randul sa scape de nenorocitul ce i-o lua asa usor inainte si acum cand chiar cei de sus cerusera asta, el nu avea cum sa refuze. Cat de prost sa fii sa renunti la un post privilegiat, la o viata plina de riscuri dar si satisfacti din plin, doar pentru ca iubesti? Sa vrei sa renunti la tot ce-ai agonisit atata amar de ani pentru o fiinta banala ce nu-ti poate oferi nimic mai mult fata de ce  ti-ar putea oferi o papusa din bordel, era cea mai stupida decize pe care Seth ar fi putut-o lua si avea sa-l coste viata.

Iar el avea sa fie casierul in acesta seara.

Sunetul unor crengi frante il aduse la realitate. Nu era singur prin zona, dar vremea era atat de urata incat nici macar cainii nu stateau pe afara, deci numai vreun cersetor ar putea fi. Nu trecu mult si in linistea nopti intrerupta numai de schelalaitul unor caini se auzi un sunet distinct. Moloz sfaramat. Nenorocitul se misca, deci. Ramase pe loc si-si lasa prada sa guste din libertate. Glontul distrugea numai trupul, dar iluziile spulberate distrugeau si sufletul, iar el avea de gand sa distruga totul in aceasta fiinta ce acum credea ca poate scapa. 

Zapada scartaia sub greutatea unor pasi, asa ca incepu si el a se misca, vigilent si usor precum o felina. Pas dupa pas, tot mai aproape de tinta lui, pana cand aceasta o lua la sanatoasa. Mari si el ritmul si incepu a alerga de-a binelea. Aerul rece il facea sa respire greu, dar continua sa alerge strada dupa strada, micsorand distanta dintre el si victima. Mana-i statea agatata de teava pistolului, dar nu putea sa traga si idiotul dupa care alerga stia asta. O masina trecu pe langa el si o secunda de neatentie il facu sa-si piarda avansul. Prada ii scapase ca prin urechile acului. Il judecase gresit. Nu ajunsese atat de sus in aceasta afacere degeaba, tipul era inteligent.