Noaptea îi învăluie pe amândoi. Ambii sortiți lucrurilor mărețe, ambii plini de mister și ambii prinși sub vraja stelelor și a lunii. Doi studenți obișnuiți în timpul zilei, se transformă sub imperiul nopții. Ea o tânără visătoare, o artistă, o crea...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
-Viața e un scenariu de film, și fiecare jucăm câte un rol, Selene.
-Și tu cine ți-ai dori să fii, Orion? Fata îl privea serios, ochii săi scânteind în lumina slabă a lunii.
-O constelație. Deși Selene nu se aștepta la răspunsul lui, zâmbi. Nimic nu îl putea reprezenta mai bine decât strălucirea și misterul.
-Și eu? Eu cine sunt? Curioasă de fire, nu se putea să nu îl întrebe. Dacă viața era un film, trebuia să aibă și ea un rol cât de infim în acel scenariu. Se ridică în șezut, retrăgându-se până atise cu spatele tăblia patului . Și-a strâns genunchii la piept, lăsându-și capul pe ei pentru a-l privi pe băiatul întins în cealată parte a piesei de mobilier. Părul brunet i-a căzut în jurul feței, așteptându-i nerăbdătoare răspunsul.
-Tu ești noaptea, iubito. Fata își înălță sprâncenele ca semn de mirare, atât la răspunsul lui cât și la apelativul folosit. Băiatul îi apucă mână, sărutându-i interiorul încheieturi exact unde pulsul îi zvâcnea cel mai puternic, Selene înfiorându-se.
-De ce Orion? Băiatul o privi zâmbindu-i sincer, atingându-i obrazul fin, trăgând-o în brațele sale puternice, până ce aceasta ajunse deasupra sa, câțiva centimtrii despărțindu-i pentru a o săruta.
-Pentru că, fără tine nu aș exista. Neașteptând o reacție, acesta își lipi ușor buzele de ale fetei, ce îi răspunse mai mult decât bucuroasă. Știa că deși ziua de mâine s-ar putea totul să fie la fel de șterp și rece ca până acum, Selenei nu îi păsa. Se bucura de atingerile lui și de acele vorbe dulci și atât de rare venite din partea lui. Ținea la el, poate mai mult decât voia să creadă, însă nu avea luxul de a-l avea. El nu era așa, el nu era pentru ea, însă măcar pentru câteva ore putea să își închipuie că este.
