Capitolul 2

841 96 7
                                    

Mi-am deschis pleoapele, draperiile din camera blocand lumina de afara sa cada pe chipul meu. Am privit somnoroasa pe pereti pana cand amintirile mi-au revenit si m-au facut sa ma intorc imediat in partea opusa. Sam respira profund si lent, tinandu-si o mana sub cap si genunchii aproape de piept.

Am zambit slab privind la trasaturile lui si gandindu-ma ca nu ar trebui sa treaca prin ce trece .. e un baiat prea bun ca sa i se dea asemenea obstacol. Dar de asta sunt eu aici.

M-am ridicat pe coate si am apucat capatul paturii dupa care am tras-o peste el cu grija pana l-am acoperit pana la umeri. M-am dat jos la marginea patului, ramanand asa inca cateva secunde, apoi m-am indreptat spre baie privind la tava cu mancare ramasa de aseara.

Am facut un dus pierduta in gandurile mele. Cu siguranta va fi si mai distrus astazi ca ieri, si nu aveam nicio idee cum o sa-l ajut. Cum sa il linistesc.. era ceva prea mult chiar si pentru mine.

Mi-am tras halatul peste corpul meu, m-am spalat pe dinti si cand am iesit de la baie, am privit spre pat unde Sam se agita. Isi tot indoia picioarele, dadea din maini si din cap iar pleoapele ii erau stranse la maxim.

A sarit in sezut, privind socat la peretele din fata, dupa cateva secunde expirand zgomotos si stergandu-si obrajii imbibati de lacrimi. Si-a dus mainile in par si si-a lasat capul sa ii cada pe genunchi.

- Ambar ..

M-am miscat imediat din tocul usii, si aproape am fugit pana la el. M-am asezat pe marginea patului si mi-am asezat mana bland peste bratul sau.

- Aici sunt..

M-a privit cateva secunde, apoi m-a luat prin surprindere cu o imbratisare prea stransa, insa nu am obiectat nimic. Mi-am dus palmele pe spatele lui si l-am mangaiat incercand sa il linistesc.

- A fost doar un cosmar.

- Eram cu ei in masina.. si .. am vazut totul cum s-a intamplat si..

- Shh, e in regula. Esti cu mine, ii soptesc imediat ce propozitia lui s-a stins treptat in umarul meu.

S-a desprins si mi-a luat fata in palmele lui imense.

- Promite-mi ca nu o sa te pierd niciodata.

M-am uitat la el cu mila, simtind cum mi se strange inima, apoi mi-am pus palmele peste ale lui.

- Iti promit. Suntem doar noi Sammy. Nu exista eu si tu. Noi.

M-a sarutat pe frunte scurt, apoi s-a intins inapoi privind absent la tavan.

- O sa cobor sa fac ceva de mancare. Te astept jos.

M-am uitat un timp la el, desi nu am primit niciun raspuns, asa ca am iesit din camera.

La bucatarie era doar Anna care spre surprinderea mea arata destul de bine avand in vedere ca aseara a avut loc o petrecere.

- Si cum a mers?

- Nu stiu despre ce vorbesti, spune cu un ranjet pe fata sorbind din sucul de portocale.

- E frumos? E mai inalt ca tine? Cati ani are? Cat poarta la tenesi?

- Inceteaza, spune si incepe sa rada. Nu e nimeni.

Soneria s-a auzit brusc, ceea ce m-a facut sa las ouale pe blatul de bucatarie.

- Nu ai scapat de mine pustoaico, soptesc si o tintesc cu degetul in timp ce ma indreptam spre usa. Trebuie sa fie corespondenta.

Am rotit clanta si pe treptele casei stationa un baiat pe care nu il vazusem inainte in viata mea. Era imbracat elegant, insa expresia lui nu imi placea deloc.

Black [pauza]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum