Dark love...bright flame!

Prolog

— Scuza-mă..nu eram atentă și mă grăbeam, a zis Maya agitata, când s-a ciocnit de el.

El a apucat-o de încheietura mâinii și s-a apropiat de ea până când fețele lor erau nas în nas...o privea parcă șocat și i-a spus pe un ton răgușit, aproape șoptit

— Fii mai atentă fetiță, nu știi peste cine dai și ce se poate întâmpla în zilele nebune în care trăim.

Se uita în ochii ei, albaștri și aprinși, vedea în ei un foc atât de dulce. I-a dat repede drumul și a plecat.

Începuse ploaia dar nici unul nu observase, până nu se îndepărtaseră...ea la librărie...el în direcția opusa...a casei ei.

Maya era răvășita...simțise ceva când o atinsese si totuși el nu trădase nimic...era bărbatul misterios, care o făcea să se simtă ciudat.

— Aaaah, își spuse Maya, e ceva cu omul asta...simt asta...cine știe...poate îl mai vad...

A mers grăbit pana la magazin, și a cumpărat cartea de care avea nevoie. Pana când a ajuns acasă, era uda pana la piele. Nu își luase umbrela de ici pana colo si acum tremura din toate încheieturile. Ploaie afurisita!

Maya, o tânără jurnalista în devenire, a cărei pasiune este scrisul. Plină de viată, energica și în căutarea senzaționalului. Iubește antichitățile și tot ce este vechi în general. Deși are în permanență un zâmbet pe față, Maya este genul de femeie care obține întotdeauna tot ce vrea. O combinație rară de visătoare și de femme fatale. Adoră istoria și crede cu tărie ca ea are niște abilitați supraomenești...o intuiție care uneori o bagă în belele.

— Hello princess, o saluta Adrian cu un pupic pe obraz.

— Hello, răspunse ea gânditoare. Ce faci?

— Bine, puțin adormit, am lucrat la referatul ăla pentru presa scrisă.

— Știu... și eu sunt la fel. Mai avem puțin Adri și terminăm.

— Știi că se face excursie peste doua săptămâni nu ?

— Normal, abia aștept! Știi ca sunt îndrăgostită de natură. Am auzit că acolo ar fi niște peisaje de vis.

— Îți dai seama! Daca ei nu au nici o treabă cu tehnologia, cu siguranță că au avut grijă de locul în care trăiesc. Mă simt de parca aș face o vizită istorică, înapoi în timp, spuse el râzând.

— Ești nebun, răspunse Maya. Știi că sunt oameni ca și noi, nu?

— Bănuiesc, spuse el amuzat, cu o neîncredere bine simulată.

La două luni după întâlnirea cu misteriosul bărbat, Maya a mers în mult așteptata excursie, cu colegii ei de facultate. Zona era muntoasă și retrasă. Nu era foarte populată. Aveau ca temă de făcut un articol despre viața rurală, neatinsă de tehnologie.

Satul în care erau ei era unul tradițional dar reușise cumva să îmbine tehnologia cu obiceiurile lor din moși strămoși. Colegii ei erau toți foarte incantați...pentru ca lor, oameni de oraș, locuitorii sătucului acela atât de izolat , li se păreau din alta lume. Aveau obiceiuri de care nu auzisera niciodată.

Sătenii i-au primit cu brațele deschise...mai ales ca studenții au venit încărcați cu cadouri din lumea "modernă" pentru noile lor cunoștințe nu atât de evoluate. S-au cazat în 5 case...câte doi în fiecare casă. Maya stătea la o femeie pe nume Mary. Mary mai avea puțin și împlinea 45 de ani. Era căsătorita cu Liam și avea doi copii, o fata, Arleene și un băiat, Sean. Băiatul era o fire curioasă așa că atunci când a terminat liceul, a plecat la oraș, la facultate. Fata a rămas lângă părinți, fiind mulțumita de felul în care se derula viată ei acolo.