II. Îl văd...

48 5 1
                                    

De 4 ore mergeam în pădure și nu înțelegeam de ce durează atât ca să găsesc ieșirea din "labirintul acesta de copaci"...dintr-o dată văd o casă...intru în ea dar ce să vezi...am ajuns în casa tipei aceleia. Se auzeau niște tropaituri la etaj...
-Nu,nu,nu,nu...de ce eu! Zice fata mergând prin cameră și pipăind fiecare lucru pe care îl simțea mai aproape...era oarbă.
-Hei ești bin...
-Stai departe de mine monstrule! Zice ea cu un glas plângăcios și cu spatele la mine...
-Sunt eu...Ajah...
-Ajah! Ești bine!? Credeam că te-a omorât...
-Cine? Stai...cum te cheamă?
-Ella...
-Cine să mă omoare?!
-Nu pot să spun!! Mă omoară!!
-Ohh...ok...
-Vezi că jos,pe noptiera neagră...vei găsi două sticle,cea verde închis trebuie să o iei...pune-o în pahar și adu-o aici!
Mă duc repede jos și văd două sticle verzi...
*Verde închis,verde închis...* Gândeam eu cu voce tare...
Le iau pe amândouă și le pun în pahare diferite...și aici văd care e închis și care e deschis...O iau și fug spre etaj,i-o dau și ea se spală cu ea pe ochi. Deschide ochii și se uită la mine,eu zâmbeam la ea dar...în spatele meu era chiar el...
Aaaah! Începe să țipe...
Eu mă întorc și el îmi zâmbește psihopat... era înalt,foarte înalt cu 5-6 brațe lungi și subțiri,era negru și ieșea un fum negru din spatele lui...Eram pur și simplu șocat iar atunci când a țipat dintr-o dată la mine,m-am împins în Ella și am sărit pe geam...

Don't go in the forestUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum