Capitolul 7

102 10 3
                                    

Capitolul 7

Celia POV.

Neputand sa-mi opresc tipetele care imi scapa consecutiv de pe buzele rosiatice, Lana isi lipeste ambele palme de fata mea si ma fixeaza in perete, reducandu-ma la tacere completa. Simtindu-i pentru prima oara raceala mainii ce-mi strabate intreaga portiune a fetei albe, fragile si tremurande, respir sacadat si o privesc cu groaza. Acum oare ce urmeaza? O sa-mi suga sangele pana la ultimul strop si apoi ma va anunta ca-i pare rau? Ce are de gand sa-mi faca? 

Cu sprancenele incruntate si cu ochii stransi intr-o linie usturatoare, ii pot simti prezenta rece Lanei care pare care vrea sa ma manance pana la ultima bucata. In momentul in care mainile sale reci isi fac disparitia de pe trupul meu, deschid ochii incetisor si o observ pe femeia care acum cateva secunde se declara fioroasa, retragandu-se usor atat cu trupul subtire cat si cu ambele maini peste fata alba ca de mort. 

Inca tremurand din toate colturile de frica, dar stiind intr-un fel ca in interiorul acelei fiinte respira Lana ce inimoasa, dau sa parasesc coltul umbrit si rece. Lana se aproprie de mine si atunci cand una din manile sale reci ca gheata si albe ca laptele imi prinde mainile intr-o stransoare puternica, aceasta imi cere s-o privesc. Cum as mai putea face asta fara sa sfarsesc intr-o explozie de lacrimi urmata de o perioada fascinanta de agonie? 

- Priveste-ma cand iti spun, Celia! imi ordona aceasta si atunci cand unul din degetele sale imi loveste zdravan barbia vanata, o lacrima se prelinge rapid pe obrajul firav care acum tremura la comenzile straine si dure ale Lanei. Nu-ti fie frica de mine, nu ai nici un motiv sa simti frica la prezenta mea. Linisteste-te, nu mai plange si in timp ce amandoua ne vom gasi pe fotoliu in urmatoarele secunde, vreau sa inchizi ochii si cand iti spun sa-i deschizi, atunci ii deschizi.

Cu ambele palme in jurul taliei mele, Lana ma conduce catre fotoliul comod de langa canapeaua de cinci ori mai mare decat acesta. Cu mainile inca tremurande si ochii aproape inchisi, aud cum Lana isi drese vocea si e gata sa se comporte ca inainte. Treptat frica ce m-a izbise acum cateva secunde, dispare la fel de repede precum a venit si o usurare imi traverseaza trupul constrans. Respir usor si ma asez pe fotoliu ca si cum nimic nu s-a intamplat, cel putin mintea mea imi spune ca nu s-a intamplat nimic. Dand crezare acestei voci ce urla in interiorul meu, ma las prada linistii solemne si cu mainile printre ale Lanei aceasta ofteaza adanc.

- Celia, ma mangaie vocea calda a Lanei si atunci cand mainile sale se opresc intr-o stransoare puternica in aproprierea incheieturilor mele o privesc surprinsa si observ ca tremuratul a disparut ca prin minune. Probabil ca am reactionat putin mai brutal decat imi imaginam eu, dar sunt destul de infometata si asta imi influenteaza atat comportamentul cat si starea de spirit. Sunt un vampir mai ciudat ce-i drept. 

- Vorbeste mai incet! soptesc catre aceasta furioasa totodata si observ cum Lana isi afiseaza colti in toata splendoarea. Nu vreau s-o trezim pe Delia, sa coboare acele scari nenorocite si sa asiste la aceasta treaba. Mai bine ti-ai ascunde coltii. Doamne, Lana! Ai de gand sa-mi sugi sangele? Pentru ca daca e asa, sa stii ca nu trebuie sa te rogi de mine sau sa actionezi direct, spun in timp ce-i intind mana si observ cu aceasta arunca ochii rapid catre mine si ma plesneste peste mana la cinci secunde distanta.

- Niciodata sa nu mai faci asta! Niciodata sa nu i te oferi unui vampir astfel, Celia! Refuz sa-ti beau sangele, copila proasta! spune aceasta in timp ce fardul din obraji devine din ce in ce mai evident cu cat Lana isi trece degetele reci peste ei. A trebuit sa te constrang ca sa te linistesti, caci agitatia din tine e foarte puternica si chiar daca esti constransa sau nu, eu tot o simt in tine. Nu trebuie sa te temi de mine sau de vampiri, Celia. Eu am devenit vampir acum cativa ani, dupa ce l-am intalnit pe tatal tau. Mi-am dat seama ca trebuie sa las intunericul sa ma cuprinda ca sa va pot proteja atat de neglijenta tatalui vostru cat si de pericolele ce se ascund in abisul Afterwood-ului, aceasta fiind padurea.

Scrisori pătate de sânge: Casa lui HadesWhere stories live. Discover now