Nume de cod: Lichidator

O nouă misiune.

Picăturile de ploaie băteau în geamurile clădirilor din Moscova. Ploua deja de câteva zile şi părea că va mai ploua pentru alte câteva zile. Vântul bătea puternic, făcând crengile copacilor să trosnească şi să se rupă. Deşi era o dimineață de sâmbătă, traficul era infernal la acea oră a dimineții. Un blocaj în Piața Roşie transformă cel mai circulat bulevard din Moscova să fie o scenă a unui concert de claxoane. Coloanele de maşini se întindeau pe o lungime de doi kilometrii, şoferii nervoşi, neratând nicio ocazie de a se face auziți. Accidentul ce provocase blocajul nu era foarte grav. O utilitară cu nisip se răsturnase datorită unui şofer ce nu se asigurase atunci când a intrat în intersecție. Din fericire, şoferii aveau răni superficiale.

La câteva străzi distanță, vacarmul se domolise. Sunetul provocat de picăturile de ploaie devenise totuşi, pe căt de relaxant, pe atăt de enervant. Natalia se trezi şi se încruntă la auzul aceluiaşi sunet care nu mai înceta de câteva zile. Era învelită superficial, pătura acoperindu-i doar spatele, lăsându-i picioarele lungi la vedere. Privi ceasul de pe noptieră ce arăta ora 08:35 şi căscă. Avusese o noapte lungă, iar o zi liberă era binemeritată. Se întoarse cu fața în partea opusă şi observă ca Serghei încă dormea liniştit. Natalia ridică o sprânceană la vederea lui, nerealizând pe moment ce se întâmplă. De fiecare dată când se întâmpla să sfârşească în pat cu Serghei, acesta era cu mult timp plecat înainte ca ea să se trezească. Relația lor nu era una normală şi amândoi ştiau asta. Când vine vorba de muncă, Natalia şi Serghei sunt strict doua marionete ale sistemului comunst sovietic.

Natalia Alianovna este cel mai bine pregătit spion al KGB, format într-un program pe perioada a cinci ani, program care a pus accent atât pe dezvoltarea aptitudinilor de care dispunea Natalia (dans, arte martiale, utilizarea armelor de foc şi a armelor albe), căt şi pe dezvoltarea artei disimulării şi a abilitătilor lingvistice şi de comunicare şi întegrarea Nataliei în situații şi concepte diferite pentru a o putea obişnui cu situații limită. La finalul celor cinci ani ai programului, Natalia Alianovna, una dintre cele zece fete din program, a fost recunoscută ca fiind cea mai bună dintre toate: un spion de calibru uriaş şi un asasin invincibil. A primit numele de cod Viespea Argintie şi de la vârsta de 21 de ani a început să îşi servească Patria Mamă.

Serghei Alexandrovich este o armă letală, arma secretă a Rusiei. Are la activ nu mai putin de 30 de asasinate în ultimii 10 ani, țintele fiind neutralizate fără daune din partea civililor. Fost militar, Serghei a luat parte la un program secret al armatei prin care se încerca transformarea unei persoane într-o maşinărie de ucis. Vedere şi viteza i-au fost îmbunătățite prin experimente ştiințifice, iar puterea şi abilitățile de uciş i-au fost dezvoltate prin mult antrenament. Serghei Alexandrovich nu există cu adevărat. Pentru a-l pitea transforma într-un asasin excelent, a fost declarat mort. "Nu te pot ucide dacă eşti deja mort", obişnuiau să îi spună. Majoritatea celor din comunitatea serviciilor secrete nu cred ca el există. Însă cei care cred, îl numesc Fantoma Gheții. Este doar o poveste cu fantome.

Natalia se ridică din pat, având grijă să nu îl trezească pe Serghei. Îşi luase pe ea un halat alb şi îşi prinse părul într-un coc slab. Îşi căută cu privirea papucii de casă şi, după ce se încălță cu ei, porni către bucătărie. Se oprii pentru un moment în fața uşii, ascultând atent. Ceva era în neregulă, o simțea în adâncul stomacului ei. Îşi lipi urechea de uşă şi continuă să asculte cu mare atenție: televizorul din bucătărie era aprins. Se întoarse şi îşi lua de pe noptieră pistolul pe care îl verifică să vadă dacă e încărcat şi dădu drumul siguranței. Deschise încet uşa dormitorului, având grijă să nu îşi trădeze poziția. Ținea pistolul cu ambele mâini şi ieşi cu precauție din dormitor. Zări o siluetă pe canapea şi ținti la cap. Privea cu interes la emisiunea prezentată la televizor şi mânca cereale cu lapte. Natalia se apropie încet de intrus, însă acesta nu făcu nicio mişcare. Natalia îl privea cu reticență, însă a putut să se mai relaxeze puțin când a putut să îl privească mai bine: era înalt şi foarte slab, purta o pereche ss blugi albaştrii şi o cămaşa albă, iar fața îi era aproape în totalitate acoperită de o pereche de ochelari foarte mari. "Nu este o amenințare" se gândi ea.