Sunt o fata de 12 ani, am un singur prieten si copii nu se joaca cu mine.
Am doar un singur prieten pe care il cheama Daniel, are un par blond spre brunet, ochii caprui si are haine putin ponosite.
Pe mine ma cheama Lisa.
M-am intors. A sarit dintr-un copac un baiat brunet cu ochii caprui. Arata cam asa, pielea era de un alb.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Sarii din copac, ii aparu un ranjet rautacios pe fata. Era putin mai mare ca mine sau asa se vedea. El: Te-am speriat micuto? Daniel: Las-o in pace ! El: Cine ma obliga!? Eu: V-vezi fantome? El: Nu sunt singurul? Eu: Nu. Daniel: Hai Liza. El: Liza! Ce nume frumos :) Merge-am inainte si nu ma opream. El: Liza! Oprestete. Nu ma opream merge-am inainte. Ma prinse de brat si ma lipi de un copac. El: Am spus sa te opresti! Avea o forta uriasa, nu ma puteam misca. Eu: Ce vrei? El: Ce vreau? Tu cine esti de fapt? Eu: Nu vezi cine sunt? Cred ca ai probleme cu vederea, dute la un control. El: Ce ai spus? Eu: Nu auzi bine? Ai multe probleme. El: Esti asa draguta cand ma insulti. Ne vedem maine iubito! Eu: Ce stupid! Daniel: Cum poate sa faca asa ceva! Credam ca Jack se va schiba, dar tot baiatul singuratic si rautacios va ramane... Eu: Ce? Stai il cunosti? Dar tu esti o fantoma. Esti din ani 1779. Daniel:Ahhhh, cum sa iti explic! E un vampir ok! Eu: Ce? Nu, e imposibil! Daniel: E un vampir. Exact cum ai auzit. Eu: Si cum de te poate vedea? Daniel: Vampiri pot vedea fantomele, pot sa zboare foarte repede si sunt foarte rapizii. Mai ales ca au o putere mai mare ca a oamenilor si sti deja cu ce se hranesc. Eu: Cu sange. Daniel: Exact. Dar nu poti spune nimanui de existenta vampirilor! Eu: Stiu. Eu: Vai de mine voi intarzia.
Am inceput sa fug cat de repede pot. Am ajuns la scoala dar era prea tarziu .
D.prof: Liza nu vreau nicio explicatie! Jos. Vom vorbi dupa ora. Eu: Dar-- D. Prof: Nici un "dar" . Jos! M-am pus la locul meu morocanoasa. Miron se uita la mine. Mi-am intors capul si am stat in scaun pana s-a terminat ora. Cand se suna m-am dus afara in graba cu Miron in spatele meu. M-am dus in coltul meu si am stat acolo. Miron veni si se aseza in fata mea. Miron: Bine, ce s-a intamplat? Eu: Era sa se traga cu o sageata in mine, apoi am intalnit un baiat tare dubios-- Miron: Ti-a facut ceva?! Eu: Nu, lasama sa continui. Baiatul ma inpins intr-un copac si a vorbit cu mine apoi eu l-am ignorat si am inceput sa fug spre scoala. Miron: Ce stupid! Cum il chema? Eu: Jack. Miron: Ce ciudat. Eu: Mfine, haide sa schimbam subiectul. Miron: Okay. Miron: Iti e foame? Eu: Nu mersi. Miron: Mai mult pentru mine.
A scos un burito din geanta si a mancat. Ma uitam la el. Miron: Tu unde stai? Eu: De ce iti pasa? Miron: Curiozitate. Eu: In mijlocul paduri. Tu? Miron: Destul de aproape de scoala, in oras . Eu: Mama ta pare draguta. Miron: Mersi. Tatal meu nu mai e, a murit cand aveam doar 6 ani. Eu: Imi pare rau.
Miron POV
Eu:Dar parinti tai? Se uita urat la mine si pleca spre clasa nervoasa. Oare ce a deranjat-o asa tare. Hmmmm. Ce e cu parintii ei. De ce s-a enervat cand am intrebat-o. E asa ciudata cateodata. Desi trebuie sa recunosc ca e draguta. Poate ca nu se imbraca in roz sau nu e populara, dar nu e o fata rea, macar are inima, o fi ea misterioasa si da ma sperie cateodat sau de mai multe ori, dar trebuie sa recunosc ca o plac intr-un fel anume.
