Atât de departe

71 6 0
                                    

Ești atât de departe,

departe... de acest oraș ploios...

Mă doare singurătatea,

parcă simt lacrimile tale...

Îți cântă ploaia melancolia;

stropii ei cad pentru tine,

să simt ce ai simțit tu pentru mine...

Tu ai plecat departe-

știu că doare tristețea și pustiul...

Vei fi iubind pe mine?

Poate în alt timp, o altă viață...

doar cu tine și cu lacrimile tale

ce dispar...

acum se răsfrâng mii și mii... de

săruturi tot n-apar.

Șoaptele unui NemuritorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum