Waiting for Superman

Capitolul 5.

She’s talking to angels, 

She’s counting the stars 

Making a wish on a passing car 

She’s dancing with strangers, 

She’s falling apart

Au trecut 5 zile decând am văzut-o ultima data. Era aşa frumoasă. Dar niciodată nu mi-a trecut prin cap să o caut. Pentru că în mintea mea ea, e doar o fată oarecare, dar în inuma mea, nu e o fată oarecare. Şi să nu uităm de ce ar spune ‘iubita’ mea dacă ar afla. Eu nu o iubesc, niciodată nu am făcut-o, dar practice m-a implorat să fiu cu ea. 

Leneş am pornit spre şcoală. Niciodată nu am mers cu placere la şcoală. Mereu mă ridicam cu o doză imensă de lene şi cu şi mai multă lene mă târam până la şcoală. Astăzi, măcar vremea era mai bună. 

Soarele strălucea fericit pe bolta de culoarea mări, albastrul acela adânc ce te face să vrei să te pierzi prin el. Câţiva nori pufoşi plateau lin pe cer. Parcă vrema mă influenţa şi pe mine. Nu mai aveam acea doză de lene. 

Mi-am întors capul şi am văzut acei ochii verzi de smarald. Părul ei castaniu, îi atârna pe umerii goi. Purta o rochie superbă, dar în nici un caz mai superbă decât ea. Culorile pastel de pe rochie îi complimentau perfect pielea alba. Zâmbetul ei, cu dinţii albi şi perfecţi, o făcea ata de frumoasă încât nu te puteai uita la ea.

I-am aruncat un zâmbet iar aceasta mi-a zâmbit înapoi. Eram mai fericit ca niciodată. O văzusem încă o data pe frumoasa misterioasă de care m-am îndrăgostit. Ea a continuat să meargâ până când s-a opirt. Aceasta dorea să treacă strada, pentru a ajunge la el. Atunci o maşină se auzi în apropiere. Maşina se mişca foarte repede. În câteva fracţiuni de secundă, maşina era cât pe ce să o lovească. Dar am sărit repede. Am aruncat-o din calea maşini. Acum era în siguranţă. 

−Eşti bine? Am întrebat.

a/n: băi deci inexistent se chinuie să scrie, ăhă. mi-a luat ceva să scriu asta, mno ştiu că e nasol, că doar eu l-am scris