Capitolul 2

107 6 3
                                    

                                                                                     Hei, tati!

                               Azi nu ai mai venit acasă și te-am așteptat cuminte lângă ușă foarte mult timp. Nu știu de ce ai evitat să vi să stai cu mine și mami. Stăteam lângă ușă jucându-mă cu degețelele în timp ce le număram să văd cât mai este până o să ajungi.
    
                              Mami a venit la mine și a încercat să mă convingă să merg cu ea să mă uit la desene, dar am refuzat. E așa tristă și ochii îi erau roși de la plâns. E ziua în care eu, tu și mami stăm pe canapea toți trei și ne uităm la desene, râdem, ne jucam și la sfârșit adormeam în brațele voastre. Apoi tu și mami vă spuneați cât de mult vă iubiți.

                            Tati, e târziu și trebuia să dorm de mult, dar plânsul mamei îmi răsună în minte. Nu poate sta fără tine cum nici eu nu pot sta, dar ea se ascunde de mine. Te rog, tati, nu o mai fă pe mami să plângă. Am luat ursulețul de la tine în brațe și am început să plâng și eu fără să mă audă mami. Lacrimile mi se prelingeau pe obrajii repede dorindu-mi să fi aici cu mine și mami.

                           Tati, te rog, întoarce-te acasă, nu mai vreau ca mami să plângă. Te iubesc mult, tati!

Jurnal de copil!Where stories live. Discover now