Shinne Star

Don't Go

La ora 8 dimineata eu eram deja treaza, nu prea puteam sa mai dorm. Mai ales in camera lor. Totusi daca ma uit mai bine arata atat de bine  cand dormeau. Luhan era in bratele lui Xiumin,erau asa draguti. Incerc sa o trezesc pe Yun fara a face prea multa galagie.

- Aigoo , Yun trezeste-te, e dimineataa. Yun... ~ o apuc de picior si o dau jos din pat ~

- Ha? Ce...Ce se petrece, de ce sunt pe podea? ~ era prea speriata pentru a se uita la mine~

- Calmeaza-te ii vei trezii. Te-am dat jos din pat ,stii e dimineata si noi trebuie  sa gatim iar.

- De ce noi? Parca erai tu cu Luhan.

- Lasa-i sa doarma. Si hai cu mine in bucatarie.

- Ne....

   Amandoua abea vedeam in fata ochilor. Totusi incercam sa stam in picioare. Yun o luase in fata, pentru a ajunge mai repede. Ce toanta sunt , eu o trezesc si tot eu sunt ce-a obosita. Nu era corect. Eram pe scari cand ma ciocnesc de Kris.

- Pisicuto, ai grija pe unde mergi. ~ Ma lipeste de perete~

- Kris, lasa-ma. ~ Ma zbateam iar pentru a scapa din stransoarea lui~

- Dar, Luhan nu mai e aici. Deci pot face ce mi-am propus. ~ Vroia sa ma sarute~

- Kris, nu crezi ca intreci masura? Parca ziceai ca te abtii. ~ Luhan ma trage din fata lui Kris~

- Ooo, a venit cavalerul in salvarea printesei. Cat o sa mai dureze asa Luhan? Daca ar putea afla problema aia?

- P..Problema? ~ Ma uitam nedumerita la Luhan~

- Kris, taci. Ii voi spune la momentul potrivit.

- Cum zici tu. Dar iti amintesc, daca pisicuta e ranita nu voi sta degeaba.

        Ce era cu aceasta conversatie? Ce stiu ei si eu nu? Luhan ma tine foarte strans de mana, parca nu mai vroia sa imi dea drumul. Atunci Luhan m-a tras dupa el la bucatarie. Kris ramasese sus pe hol. 

- Yun, stai tu cu Min. Sa nu o pierzi din ochii ai inteles? ~Luhan era foarte serios de data asta~

- Ne...Min ce s-a intamplat? ~ mi-a soptit Yun~

- Habarnam...O sa aflam la momentul potrivit.

- Neata fetelor, ce pregatiti? ~ Lay avea o fata de parca nu dormise toata noaptea~

- Tu ce ai patit? 

- Stai voi nu stiti? ~ Era foarte mirat de situatie~

- C..Ce sa stim? ~ spunem amandoua in cor~

- Pai , Luhan s-ar putea sa plece in strainatate.

- C...Ce??? ~ atunci scap castornul cu salata~

- Min, esti bine? ~ D.O vine in graba si strange tot ~

- Da...Eu ma duc sa iau putin aer.

       Ies in gradina, cu ochii aproape in lacrimi. Nu puteam sa cred ,Luhan v-a pleca in strainatate. Dupa tot ce s-a inatamplat. Doare asa tare sa stiu ca va fi departe. Ma asez pe marginea fantanii cu ochii atintiti spre apa. Suho a venit si m-a luat in brate. Atunci am bufnit pur si simplu in plans.

- Descarca-te, Min. Probabil trebuie sa iti spunem mai devreme. Doar descarca-te.

      Suho ma tinea strans. Iar eu ma tineam de bluza lui, aproape sa o rup. Macar stiu ca cineva era langa mine la greu. 

  - Suho...Doare... 

- Stiu...Doare atat de tare incat ai vrea sa tipi.  ~ Atunci mi-a sters lacrimile~