Romance of Hell

Cosmaruri

      Fugeam spre nicaieri.Palmele ma usturau de la cazatura, iar  iarba rece si uda imi gadila pielea talpilor murdare.Ma uitam din minut in minut in spatele meu, sperand ca acel monstru sa imi piarda urma.Padurea in care ma aflam semana mai degraba cu un labirint infricosator si pustiu.Sunete de arme se auzeau cu un ecou intens, din ce in ce mai aproape, iar eu nu mai gaseam cale de iesire.Voiam sa gandesc pozitiv si sa cred ca toate astea se vor termina cu bine, dar stiam foarte bine ca nu asa va fi, iar acest lucru ma speria groaznic. 

- Degeaba fugi... , vocea ragusita si extrem de joasa a lui  ma facu sa ma cutremur.

Ii simteam respiratia in ceafa, iar intreg corpul mi se facu de gaina. M-a prins, am realizat cu groaza.

- Lasa-ma, te rog!Lasa-ma sa plec, nu ti-am facut nici un rau!

- Hmm... lasa-ma...

M-am ridicat brusc, simtind ca ma sufoc.Am oftat usurata in momentul in care am realizat ca eram in camera si nu in acel infern. Mi-am atins fata cu palmele, simtind-o umeda.Transpirasem ca si cum corpul meu alergase un kilometru. Am privit in dreapta mea, dand peste fata lipsita de expresia a lui Adym.

- Cosmar? 

Am incuviintat amarata, iar el a pufnit indiferent.

- Domnul King vrea ca tu sa te pregatesti, sa mananci, apoi sa mergi in biroul sau. Va trebui sa il insotesti la un eveniment foarte important, mi-a explicat robotic, aruncandu-mi niste haine in fata si iesind, nonsalant.

Am oftat din nou, si mai amarata de data asta, stiind ca zilele mele cu diavolul incepusera. Hainele pe care mi le-a dat Adym constau in o pereche de pantaloni de piele, o bluza foarte subtire de culoare kaki si pantofii care erau prea inalti pentru posibilitatile mele. Nu as fi purtat nici in ruptul capului asa ceva, dar nu prea aveam de ales. 

Dupa ce mi-am facut o baie rapida, m-am imbracat la foc automat cu hainele acelea, m-am incaltat si am iesit. In drum spre sala de mese m-am tinut de orice am prins, pentru ca tocurile astea erau insuportabile.Acum stiam ca le urasc din toata inima.

Cand m-am vazut pe scaun, am fost mai usurata ca oricand. Mancarea se racise, insa mancam cu pofta.Oricine ar fi gatit in casa asta, era un expert. Nici jumatate din farfurie nu am mancat, caci Adym si inca o gorila au venit si m-au luat pe sus, ducandu-ma in biroul nenorocitului.

Stau si ma intreb, astia doi n-au si ei familie?Nu le este mila chiar deloc de mine? 

M-au lasat ca pe un sac de cartofi pe scaunul din fata biroului lui Darian si au iesit. Scaunul din piele a trosnit, dezvaluind chipul viclean al lui Darian. 

- Ai dormit bine? M-a intrebat sarcastic, ca si cum stia ce visasem.

Am ezitat sa deschid gura si doar am dat timid din cap. Credeam in fortele mele, dar de fiecare data cand eram aproape de el, ma transformam complet.Parca punea stapanire pe mine doar din priviri, ceva cu totul si cu totul anormal.

- Vad ca te-ai imbracat cu ce am cerut, incepi sa devii ascultatoare, a rostit zambind miseleste si privindu-ma pervers de jos in sus. 

- De ce imi faci asta? am ingaimat, cautandu-mi-o cu focul.

- Tatal tau imi datoreaza multe si cum nu imi putea oferi totul la timp, am ajuns la un compromis.Recunosc ca, nu mi-ar fi suras ideea daca nu era vorba despre tine si probabil l-as fi omorat pe loc, insa am vazut ca esti ceea ce am eu nevoie, deci... , a ridicat mainile in aer teatral si a ranjit.