- Te urăsc!
- Și eu pe tine! spun eu disperat. Nu te mai suport! Abia aștept să scap odata de tine!
- Nu vreu să te mai văd niciodată!
- Bine!
- Bine! spune ea, apoi pleacă.
Probabil vă întrebaţi ce e cu cearta asta... O să vă spun, dar mai întâi ar trebui să mă prezint:
Bună! Eu sunt Misao, am 16 ani si până acum un an aveam o viaţă minunată. Aveam note bune la școală, mulţi prieteni și eram destul de popular, totul până când a trebuit să merg la liceu... Aici s-a schimbat totată viaţa mea.
Când am ajuns în faţa liceului, m-am uitat în jur, în speranţa că voi vedea pe cineva cunoscut, dar nimeni. Asta nu ar trebui să fie o mare problemă, până la urmă mi-aș fi făcut prieteni și aici.
Am intrat în școală și am început să îmi caut clasa. Am luat-o la stanga pe hol și, fără să vreau, m-am izbit de o fata care ducea multe doasare și acte în mană. Imediat mi-am cerut scuze și am încercat să o ajut să strângă toate hârtiile de pe jos, dar aceasta mi-a refuzat ajutorul. Mi-am mai cerut odată scuze, apoi am plecat din nou să îmi caut clasa. După ce, în sfârșit, am gasit-o, m-am așezat într-o bancă liberă și am așteptat să sosească sensei.
Au mai trecut câteva minute bune de când s-a sunat de intrare și, în clasa mea, a intrat fata peste care am dat mai devreme, însoţită de sensei. Cum m-a văzut, a arătat spre mine cu un deget spunand:
- El a fost!
Sensei m-a chemat la el și m-a întrebat de ce am dat peste acea fată a cărei nume îmi e și scârbă să-l rostesc, era "Miyuki". Am încercat să-i explic ce s-a întâmplat de fapt, dar la fiecare cuvânt pe care îl spuneam, Miyuki mă contrazicea. Poţi spune că mai de grabă m-am certat cu Miyuki în tot tipul acela, decât i-am explicat lui sensei ce s-a întamplat... După aceea, amandoi am fost pedepsiţi și drept pedeapsă vom fi nevoiţi să facem un proiect împreună.
De-a dreptul grozav, după o ceartă lungă cu Miyuki fix de proiect aveam eu chef. Cumva, nu mă întrebaţi cum sau de ce, am hotărât să facem proiectul despre dulciuri și totul pentru că ea nu a avut o idee mai bună!
După o zi obositoare la liceu, am putut în sfârșit să plec acasă. Pe drum, m-am întâlnit cu un băiat din clasa mea, "Sagashi" parcă îl chema.
Când m-a văzut, acesta sa apropiat de mine și mi-a spuns:
- Hey! Am văzut că te-ai certat cu Miyuki. E totul bine?
- Da, doar că mă calcă pe nervi fata aia!
- Știu, e destul de enervantă, dar ar trebuii să încercaţi să vă întelegeţi, asta dacă nu vreţi să fiţi mereu în echipă și să vă certaţi mereu!
- Îţi mulţumesc pentru sfat, dar nu cred că mă pot întelege cu Miyuki! spun eu simţind că mă enervez doar când mă gândesc la ea.
- Cu placere. Ţi-ar plăcea să fim prieteni? întreabă el.
- Ar fi destul de interesant. De ce nu?
- Bine. Eu ar trebui să plec acum, ne vedem mâine la școală. Pa!
-Pa!
Cam asa a fost prima zi la liceu, dar povestea nu s-a terminat înca, când am ajuns acasă, mama m-a întrebat cum a fost la școală. Eu i-am spus că am de făcut un proiect cu o colegă și mi-am făcut un prieten.
După cateva ore i-am spus mamei ca merg la culcare. Ne-am spus noapte bună și m-am dus în camera mea. În tot timpul în care am încercat să adorm, m-am tot gândit la ziua de azi și la cum aș putea să schimb tot ce s-a întamplat în bine, dar nu mi-a venit nici o idee așa că am lăsat ganditul și am încercat să adorm.
Dimineaţa, m-am trezit, mi-am făcut rutina zilnică, am mâncat, mi-am luat la revedere de la mama și am plecat la școală.
Pe drum, m-am întâlnit cu Sagashi. Ne-am salutat și ne-am tot gândit cum aș putea să fac să mă înţeleg cu Miyuki, dar din nou nimic. Când am ajuns în faţa școlii, am văzut-o pe Miyuki vorbind cu o fată. Numele ei era Saaya, era destul de draguţă, dacă mă întrebi pe mine, iar uniforma îi stătea foarte bine.
Am trecut pe lângă ele prefăcându-ne că nu le vedem și, întâmplător am auzit cum spuneau:
- El e băiatul acela? a întrebat Saaya.
- Da, el este! răspunse Miyuki.
După ce am auzit discuţia asta am rămas în minte cu întrebări precum: "Oare ce vorbeau despre mine?" sau "Oare cui i-a mai spus de acel incindent?"
Am intrat în clasă, m-am așezat în bancă și am așteptat să înceapă ora.
Înainte de a pleca din clasă, la sfârșitul orelor m-am certat din nou cu Miyuki, ceartă ce s-a sfârșit cu ţipete și cu ea plecând nervoasă.
Și așa s-a întâmplat totul. Hmmm, mă întreb ce se va întâmpla în continuare...
