Bullied by Adrien Agreste

Capitolul 42

     Mă ascund după o clădire și mă detransform. Răsuflu usurata insa inghet când îmi dau seama ca aud un alt oftat peste al meu. Intorc capul speriata în stânga mea și îl văd pe Adrien la coltul celălalt al clădirii privindu-ma speriat.

-Ce cauti aici?ma intreaba panicat.

-Ahm... M-am ascuns de akuma! Nu vroiai sa devin decolorata nu?intreb razand forțat insa ma opresc când constientizez un lucru. Adrien?

-Hm?intreaba venind catre mine.

-Ce cauti aici?! Nu trebuia sa fii cu Emma?il intreb aproape tipand.

-Stai liniștită! Este acasă.

-De ce ai lasat-o singura? Ce cauti aici?repet ultima întrebare și îl observ blocandu-se.

-Uhm... Am venit sa te caut.spune și acum a venit rândul meu sa raman blocată.

-Sa mă cauți? De ce?intreb confuza incercand sa găsesc cauza bătăile accelerate ale inimii mele.

-A-am fost îngrijorat... cred.spune și imediat cum imi simt obrajii inrosind-se mă întorc cu spatele la el.

-În fine. Haide. Probabil Emma este speriata.spun si pornesc cu pasi repezi catre casa Emmei.

     În câteva secunde simt cum ajunge în dreapta mea și ne continuam drumul liniștiți.

☆☆☆

-Oh nu! Parisul este atacat! Trebuie sa îi anunț pe Ladybug si Chat Noir!spune Emma jucandu-se cu păpușile în forma eroilor Parisului.

     O privesc zambind gandindu-ma la momentele în care eram si eu la fel. Adoram sa ma joc cu papusile insa mai existau persoane ca blondul din dreapta mea care mi le strica mereu și eram nevoită sa îmi cumpăr altele.

-Oh! Este complicat sa îi controlez pe toți trei.zice ea trista insa îi vine imediat o idee ingenioasa care sa o ajute sa rezolve problema.

-Mami, tati, va jucați cu mine?intreaba ea ridicand cei doi mini eroi.

-Emma, sunt obosit. Roag-o pe Marinette.spune Adrien.

-Pff! Nu va fi amuzant daca o fata va juca rolul unui băiat.spune blonda bosumflata și se ridica în picioare.

     Merge cu pasi mărunți catre canapea și se așează între mine și Adrien.  Își aseaza capul pe brațul lui și îl privește cu ochii de catelus.

-Te roog!spune ea și îl văd pe blond avand un război intre decizia de se juca cu păpuși sau a sta pe canapea liniștit.

-Oh haide! Fa sa dispară ochii aceia minusculi de catelus!spune el iar eu chicotesc incet.

-Doar dacă te joci cu mine.spune ea luandu-i mana în brațe.

-Oh bine!spune el cedând la insistența fetei.

-Yeey!spune bucuroasa și ne ia pe amandoi de mana tragandu-ne langa orașul ei confecționat din cutii de cereale goale. Poftim!spune și ne da amandurora câte o păpușă.

     Alege din mormanul jucăriilor de pluş un dinozaur verde adorabil și îl aduce în mijlocul cutiilor.

-Eu sunt T-rex! Am venit sa distrug orașul pentru ca oamenii au făcut experimente pe semenii mei iar acum numai existam!spune blonda imitând o voce groasa iar eu chicotesc.

-Nu te vom lasa!intervin eu mișcând păpușă catre dinozaur.

-Ha ha ha! Nu ai puterea de a ma învinge pe mine! Sunt foarte puternic!spune Emma iar eu mișcare păpușă catre dinozaur.