Atât de Extraordinar.

2

Profesorii s-au aliniat, la fel ca și prizonierii condamnați la moarte.

Directorul, cu părul castaniu voluminos, se ridică pe scenă în fața unei audiențe înspăimântătoare.Sunetul tocurilor pe podeaua din lemn răsună în toată încăperea. Apropiindu-se de microfon, rosti cu încredere:

- Bine ați venit la ședința deschisă a comitetului părintesc (ȘCP)-, a spus ea, iar încăperea a fost imediat inundată de zgomot. Stând confortabil în fotolii, părinții și-au întins gâturile ca să audă mai bine.

Ele urmăreau foarte atent directorul, și în câteva clipe au sărit toate cu întrebări, sperând că problema le va fi rezolvată.

-Doamnelor, dacă vreți să vorbiți, atunci pe rand vă rog,- directorul a reacționat indiferent la cât de repede aceste "doamne" s-au transformat în niște animale sălbatice. Le știa foarte bine pe toate acele mame bogate care doreau să primească doar ce e mai bun din școala unde cheltuiau mii de dolari anual.

Școala lui Brown era una din cele mai prestigioase și mai recunoscute școali private din New York. Dacă aveai suficient de mulți bani și îți doreai ca copilul tău să fie recunoscut pentru tot restul vieții tale, atunci școala lui Brown era alegerea perfectă.

Directorul, care era numit de elevi și profesori "păr cîrlionțat", vedea în aceste mame doar cecuri și bancnote de dolari.

- Fiica mea a invitat un băiat la o întâlnire iar el ia spus că nu e destul de frumoasă. Asta e lipsă de respect și ignorare completă a unei frumuseți adevărate. Școala nu ar trebuie să tolereze asemenea lucrui - a intervenit o femeie care a reușit să le evite pe celelalte mame ce-și doreau să ajungă pe scenă.

- Desigur, doamnă Newhouse. Acești băieți vor fi pedepsiți. Dacă veniți la mine după întâlnire, cred că vom putea găsi o soluție ca fetița dvs superbă să se simte mai bine - "Părul cîrlionțat" a zâmbit cu mândrie, bucurându-se și simțind deja cum i se umple buzunarul cu bani.

Următoarea femeie a făcut un pas, urcând până la microfon.

Parul drept. Blondă. Sânii mari. Ochelari de soare, care erau mereu pe capul ei, chiar dacă nu eram în California sub soarele fierbinte.

În spatele ei mai stătea încă o femeie. Parul drept. Blondă. Sânii puțin mai mici.

Și în spatele ei încă o femeie , la fel: păr drept. Blondă ... brunetă.

Fiecare femeie sa apropiat de microfon, iar "Părul cîrlionțat" repeta același lucru: copiii lor sunt fermecători, politicoși, inteligenți ...

- Da, doamna Tanner, desigur ... a citit o carte despre Războiul Civil ... da ... cu siguranță a avut dreptate când ia spus profesorului că ceea ce a predat el este greșit ... da, asta este ceea ce îi învățăm ... ea a citit cartea ... desigur -" Părul cîrlionțat " încerca s-o liniștească pe una dintre acele mame din silicon când a fost întreruptă de un apel telefonic.

Se încruntă și-și ceru scuze părăsind imediat scena. Ieșind pe ușă, a șoptit "ia totul asupra ta" unei profesoare care nici nu-și dădea seama ce se întâmplă.

Aranjându-și ochelarii pe nas, săraca femeie s-a apropiat de microfon.

- Bună ziua, sunt doamna Deak. Din acest moment am să vă răspund la toate întrebările -, a spus ea cu un glas subțire.

Una din Mame , cu o strălucire rea în ochii ei, aruncându-și părul peste umeri, luă microfonul în mână. Doamna Deak înghiți, realizând ce urmează să se întâmple.