Annabel

Capitolul 46

...doar ca nu inteleg de ce e in pantaloni scurti?!

"De ce esti in pantaloni scurti?!"

"Eu ti-am zis ca daca nu iti iei tricou imi iau pantaloni scurti!"

"Dar am maieu pe mine femeie! Schimbate!"

"Nu! Mi-e prea cald in aia! Cu aia imbracate tu!"

"O sa innebunesc cu tine!"

Pornesc masina si conduc spre casa!

Nu am mai trecut pe acolo de cand cu accidentul Annabelei. De cand matusa ei si-a donat inima pentru ai salva viata ei. Bine...o puteam face si eu dar nu m-a lasat, cu pretextul ca Ann v-a fi distrusa. Avea dreptate. Probabil facea vreo prostie si murea si ea daca ii donam inima.

Ori cum, e mai bine asa. O iubesc, ma iubeste, si suntem fericiti impreuna. Planuiesc sa ne mutam singuri deoarece nu mi se pare chiar foarte buna ideea de a avea toti 4 aceeasi casa si mna..

Ma uit la ea si o vadca se uita pe geam ganditoare si cu mana pe inima. Cred ca sa gandeste la 'tusi'. Asa cum ii spunea ea.

"Iubito?..."

"Da?"

"Ce ai?"

"Ce am? Nu am nimic!"

"Ba da! Te gandeai la 'tusi'?"

"Hei! Numai eu ii spun asa!... Da. De ce nu m-a lasat pe mine sa mor si nu a trait ea? De ce? Mai avea multe de facut! Nu trebuia!"

"Iubito... Nu ea a fost singura care a vrut sa iti doneze inima..."

"Mai bine o facea! Nu tebuia sa moara tusi..."

"Eu. Eu eram persoana care vroia sa iti doneze inima din momentul in care am aflat ca ai nevoi de transplant. Dar matusa ta mi-a zis ca daca eu faceam asta pentru tine, erai distrusa, si ca ori cum ea nu mai are mult de trait. Am incercat sa o opresc si sa ma lase pe mine sa o fac, dar nu. Scuze!"ma uit la ea si ii vad doua lacrimi curgand pe obraz, asa ca i le sterg usor.

Se repede sa isi stearga si ea lacrimile, si imi spune sa fiu atent la drum.

Merg inainte si ajung insfarsit acasa. Opresc muzica, imi iau telefonul si cobor din masina.

Ann coboara si ea si vine langa mine.

O iau de mana, ii dau un pupic pe obraz si mergem.

Ajungem la usa si deschid.

Din perspectiva Annabelei

Coboram din masina, ma duc langa el, ma ia de mana si imi da un pupic pe obraz.

Are o casa mare. Chiar foarte mare daca pot sa spun asa. E crem, pe dinafara, cu doua etaje, si cred ca are multe camere pentru ca sunt i groaza de ferestre.

Ajungem in fata usii, Cris deschide usa si intram pe un hol micut, dar ai loc sa te desfasori. Ne descaltam, si mergem pe holul acela pana ajungem in living. E mare, nu am ce sa zic. Are un semineu, o plasma mare pe peretele din stanga noastra, o canapea imensa in fata lui, unde are loc o echipa de fotbal, + doua fotolii de o parte si de alta a canapelei.