Zi aproape obisnuită

111 11 5
                                    

Ziua următoare, vineri mai exact, este o zii obisnuita. Bine.., aproape obisnuita. Programul meu normal era:

Casa ➡️ liceu ➡️ biblioteca ( la Silviu )

De data asta de la liceu m-am dus direct acasa. Ma simt încă jignita de ce a putut sa scoată pe gura, cu intenție sau nu. Eu nu l-am jignit nici măcar o data. Deși am vorbit doar de doua ori credeam ca putem fii prieteni, dar nu. Un prieten nu face asa, nu te jignește in halul acela. Pff, zici ca sunt un copil de 2 ani care se supăra ca i-ai luat acadeaua. Încă imi amintesc vorbele lui... "numele tau Suna mai mult ca a unei cațele."

Nu pot sa cred ca a spus asa ceva. Nu are dreptul sa ma judece fără măcar sa ma cunoască. Mereu imi spuneam " multi ma stiu, putini ma cunosc".

Dupa putin timp ajung acasa, încă pierdută printre gânduri. Afara se inserase deja, deși era abea 17:48.

Eram la începutul lui Decembrie. Nu mai era mult pana la Crăciun. Revelionul era aproape.

Ma duc in camera mea cu gândul sa imi fac un dus. Mama nu era acasa. Mama este o femeie fascinanta. La cei 40 de ani de comporta ca la 16. Seamănă cu mine. Ea este proprietara unui magazin dar lucrează si ca doctoriță. Uneori ma întreb cum reuseste sa facă atat de multe. Spitalele sunt mai aglomerate seara decat va închipuiți. Foarte multe seri lipseste. O vad destul de des dar tot imi pare rau ca nu are mai mult timp si pentru mine.

Ajunsa in camera mea ma descotorosesc de ghiozdanul meu aruncându-l pe pat ducanduma spre baie. Dupa ce imi fac un dus fierbinte si lung de cel putin 30 de minute imi iau telefonul din ghiozdan si cobor jos in sufragerie. Nu imi era foame asa a ma pun pe canapea si dau drumul televizorului intrând pe Google si bagaje filmul "it". Imi plac filmele de groaza dar ma sperii foarte ușor. Nici nu începe bine filmul ca se aud bătăi in ușa. Ceasul era deja 22:37. Cine ar putea fii. Mama are chei. Cum sunt eu de fel, paranoica, ma cu in bucătărie luând o bată de baseball ( cred ca asa se scrie ). Ma îndrept cu pași mici spre ușa si cand o deschid...

Smoking loveWhere stories live. Discover now