Alegerea

2.8K 66 2
                                    

Luca--
Sunt pe holul spitalului de 2 ore si.a facut aparitia si Matt dupa atatea luni in care am crezut ca a murit

Luca: ia te uita cine si.a facut aparitia
Matt: lasa.ma Luca am fost plecat cu treaba
Stiu ca ma minte dar nu am cheful si dispozitia necesara sa ma cert cu el
Luca: bine , dar ma rog de ce ai mai venit acum
Matt: ca sa o vad pe Emma
Luca: o tu prea mare inimos
Matt: Luca te rog nu vreau sa ne certam acum si aici
Anais: Luca , Matt are dreptate lasa-l

M.am calmat cand mi.am adus aminte ca sora mea inca tine la fiinta asta de care sta in fata mea
Si cu greu ma abtin sa nu ii iau fata la o serie de pumni

Emma--
Eram intr-o camera de un alb spalacit si sungurele lucruri din jurul meu erau un pat si o masa din lemn
Asa am stat multa vreme pana azi

Eram cu fata in sus si pe usa din camera in care eram se deschide si un tip inalt foarte inalt cu parul blond carliontat si niste ochii de un albastru ca al oceanului imi acapareaza atentie
Emma: ce se intampla
???: te rog sa vi cu mine te aspteapta
Emma: cine ?
Cine dracu sa ma astepte fix acum dupa atata timp in care am fost inchisa in camera aia blestemata

Baiatul din fata mea ma taraste dupa el de vro 20 de minute in care mergeam ba la stanga ba la dreapta si cat ne.am invartit am uitat care e stanga si care e dreapta
Intr-un final am ajuns intr.o sala mare decorata cu mici lumanarele parfumate in colturi si multe scaune imbracate cu o catifea aurie

In fata mea se aflat bunica fiinta care ma spijinit foarte mult si care detinea toata increderea mea

Emma: bunica o stig abtinandu.ma sa nu plang din cauza emotiei
Bunica: scumpo ce mare te.ai facut ce mai faci
Emma: sunt bine bunico dar unde sunt ce e locul asta ? O intreb cu speranta sa imi raspunda
Bunica: scumpo esti pe puntea dintre viata si moarte acum tu iti controlezi destinul
Tu alegi sa mori sau sa iti traiesti viata

Simteam...nu mai simteam nimic efectiv ma uitam in gol si asculta ce imi spune bunica

Eram in impas nu voiam sa o las pe bunica singura aici dar nici sa mor acum eram indecisa

Bunica: scumpo esti pregatita sa imi spui ce vrei sa faci mai departe
Emma: da bunico dar intai as vrea sa vad unde e trupul meu  acum

Bunica ma duce pana la o oglinda unde apare trupul meu intins pe patul de spital slabisem pe semne ca am stat foarte mult acolo
Luca,Anais si Matt erau in jurul meu si se putea vedea triatetea pe fetele lor nu le puteam face asta am sa ma intorc

Emma: buni te iubesc foarte mult dar Luca este foarte trist si nu pot sa ii fac asta
Bunica: stiu scumpo dar sa pleci de aici te costa un pret
Emma: acela fiind?
Bunica : cand te vei trezi nu o sa iti amintesti mare parte din persoanele cunoscute sau ce ai facut in ultima vreme
Emma: bine , si bunico ai grija de tine ii spun si o strang in brate cu toata puterea pe care o mai am

Pasesc spre o lumina alba care imi blocheaza orice sursa de a vedea






Luca--
Peste 10 minute daca Emma nu se trezeste o sa o deconecteze de la aparate pentru ca a trecut prea mult timp
Inca ma rog sa se trezeasca cu memorie fara memorie acum nu mai conteaza

O sa ii aduc eu aminte de tot dar numai sa se trezeasca la normal

Misca a miscat ma strans de deget eram fericit
Matt sa duc dupa doctor si eu tot vorbeam cu Emma pentru a tine.o cu mine pana vine doctorul

Anais incepuse sa planga de fericire si eu la fel nu mai puteam sa ne stapanim emotiile nici nu mai conta ca si.a pierdut memoria ii voi aduce eu aminte de tot dar singurul lucru era sa ii vad ochii si sa o vad stand in picioare

Doctorul a iesit din cabinet cu un zambet urias pe fata si imi multumeste nu stiu de ce cand eu ar trebui sa ii multumeste
Luca: dar ce sa intamplat?  E bine?
Doctorul:  da sa trezit dar stiti cand v.am spus ca exista 10% sanse sa se trezeasca normal
Luca : da imi aduc aminte
Doctorul : ei bine pacienta este perfect sanatoasa  si  are memoria perfect normala

Ma duc in salon si o vad ii vad chipul luminos si cu zambetul el pur pe fata
Luca: Emma esti bine ? Ma recunosti?  Il sti pa asta spun si arat spre Matt
Emma: da Luca sunt bine si da il cunosc pe Matt
Luca: ce bine dar puteai totusi la il uiti pe Matt
Matt: sunt si eu aici
Luca: si ..?
Emma : Luca vreau sa ....


                 _____________________

In capitolul urmator o sa va spun ce sa intamplat cu memoria Emmei si pe cine sau ce vrea sa ia 

Tu si euUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum