Ei , ele și o casa părăsită

4.

Ma îndrept spre liceu . Azi am plecat un pic mai devreme. Ma plimbam liniștită cu Ioana și m-am întâlnit cu Fabian.  Mi-am spus în gând karma. M-am prefăcut ca nu îl vad și mi-am văzut de drum... Ioana mi-a spus ca vrea să-și cumpere o apa asa ca am trecut pe lângă el îndreptându-ne spre magazin. Dar m-a oprit Fabian și tot vorbea cu mine. Ioana s-a dus de una singura la magazin.

Perspectiva Ioanei:
Eu pt ca sunt o fire foarte bagacioasa ma ascund după un copac și încerc sa ascult ce spun cei doi.. dar tresar atunci când o voce cunoscuta mine ma întrerupe.
-Hey,Ioana! Ce facei acolo?spune John.
Eu ma uit cu o fata de "scârbă "la el și ii răspund plictisita :
-Absolut nimic .
-A da ?ma întreabă el suspect.
-Da ...și care e problema ta?Ce te interesează ce fac eu ?
-Pai pt ca voiam sa te întreb ceva . Zice el.
-Iar eu nu vreau sa te ascult asa ca as fi recunoscătoare dacă ai pleca..ii răspund eu rece .
-Dar..încerca el sa spună dar eu îl întrerup.
-Am spus sa pleci ...CE ?Ești surd ?
-Nu....spune el cu o voce stinsa și pleacă. (Duca-se în pace😆)
Perspectiva lui Beatrice:
Sunt de-a dreptul șocată. Fabian, băiatul care m-a ignorat ani la rand vorbește cu mine. Ce se putea întâmpla mai bun?
- Hey, sunt Fabian. Spune el.
- Eu sunt Beatrice. Zic eu încercând sa par calma.
- Ce nume dragut.  Ești în a 9-a?  Ma întreabă el.
- Da. De unde știi?  Îl intreb eu surprinsa ca știe de existenta mea.
- O gagica ca tine nu poate sa nu fie remarcata. Zice , îmi face cu ochiul și pleacă.
Clar asta e cea mai frumoasa zi a mea. Stai... unde dracu e Ioana?(o chicat in prapastie ?)Exact când am intrat în panica ca prietena mea a dispărut ca prin magie, a apărut ea furioasa.
- Vreau sa plecam odata . Îmi zice ea și ma trage brusc de mana.
- Ce s-a întâmplat?  O întreb eu șocată de reacția ei.
- Iti zic alta data. Spune ea și plecam intr-o liniște devastatoare .