VI.

13 2 0
                                    

Dimineața, îmi iau mindfuck. E ciudat sentimentul că mama nu mai e aici ca să mă bată la cap. Oare Fire e acasă? E ora 11 și nu am primit nici măcar un apel de la mama, dar nici vreun mesaj de la el. Am făcut ceva greșit? Sunt plictisitoare? Sau probabil a adormit și el și nici nu s-a trezit. Verific messenger-ul. E online. De ce nu mi-a spus nimic? Oare să fac eu asta sau să mai aștept?

Se pare că am decis să aștept încă puțin, așa că mă ridic leneș și trag perdelele de soare. E o vreme acceptabilă, dar parcă e prea cald ca să port jeanși și astăzi. Am ales să merg să-mi fac un duș și să ascult un playlist așa, ca pentru sufletu' meu. Îmi curăț fața și îmi dau jos prosopul din cap pentru că se simțea deja greu, fiindcă era ud. Mă tot învârt prin casă și mă gândesc să mănânc ceva, deși parcă mi-era greață. Ridic din umeri și merg în bucătărie să fac cafea. Purtam doar un tricou alb pe mine, destul de larg încât să-mi acopere anumite părți ale corpului. Aud două bătăi în ușă și îmi ridic o sprânceană. Merg să văd cine e, dar simt că efectiv mi se înmoaie picioarele când îl văd pe el, arătând atât de bine, iar eu nemachiată și total dizgrațioasă, cel mai probabil. Inspir adânc și îmi aranjez părul umed, apoi îi deschid. Nu-mi amintesc să-i fi spus care e ușa mea, dar nu asta am eu pe cap.

-Bună dimi...

Mă analizează și își trece limba peste buze, apoi își drege vocea.

-Neața, frumoaso.

-Hei, Fire. Ești bine? Tocmai ce voiam să-ți scriu.

-Din moment ce sunt aici, sunt bine. Dar pare că tu ești și mai bine, la ce zâmbet e imprimat pe expresia ta.

Roșesc și închid la cafea.

-Bei și tu cu mine? zâmbesc inocent.

Aprobă din cap și îl invit să ia un loc. De ce naibii arată atât de hot azi? Mai bine îmi scot asta din minte și pun ceva pe mine, dar mă simt reținută de privirea lui insistentă, așa că îmi scot ideea asta din minte.
Iau două căni, cea pentru el mai mare, iar pentru mine una medie. Torn în fiecare dintre ele cafea și mi se umflă pieptul de la prea mult aer inspirat, probabil deja ieșind în evidență prin presupusa mea incomoditate.

-Vrei și lapte?

-Nu, mulțumesc. Sper că nu e amară.

-Nici maxim de dulce nu este. Nu-mi place, dar dacă va mai fi nevoie, zahărul este chiar în stânga ta.

Soarbe puțin din ceașcă și îmi face cu ochiul.

-Eș..e numai bună.

Înghit în sec și rămân nemișcată.

-Unde e mama ta?

-Ăm, da, despre asta, aseară adormisem și nu am apucat să-ți spun. A prins un post bun în Anglia și nu a refuzat. Așa că am rămas singură pe aici.

-Nu ești singură, spune cu o țigară între buze, simțindu-i tonul seducător.

La dracu.

-Nici tu. Suntem singuri în doi, îi întorc de asemenea gestul, dar mușcându-mi buza inferioară.

Îmi aprind și eu o țigară și mă așez pe masa din bucătărie exact în fața lui. Sper că nu dau altceva de înțeles. Sorb din cafea și îl privesc cu atenție, apoi îmi trec o mână prin păr.

-Tu nu trebuia să fii astăzi la serviciu?

-Mi-am luat liber. Te-am deranjat?

-Nici gând. Doar că m-ai prins într-un moment în care nu arăt întocmai bine.

Storm şi FireTahanan ng mga kuwento. Tumuklas ngayon