Sedu-l ca să-l ai |F.F Cristi Munteanu |FINALIZATĂ

capitolul 28

Lora povestește

  Am început să deschid ușor ochii . M-am uitat puțin în jurul meu , miscându-mi capul de pe pernă cu greu si am observat ca sunt acasă la Nicole . M-am intors pe partea cealaltă de pat , iar apoi mi-am închis ochii mârâind un "mhm " . Ma durea foarte tare capul și îmi venea amețeală . Am incercat sa ma liniștesc . Am auzit ușa camerei și mi-am ridicat capul de pe pernă sesizând ca este Nicole . Avea în mână o tăviță albă , cu un pahar de lapte pe ea și o farfurie cu fursecuri .

   Eu : Scoate alea de aici ! Mi-e rău ! Îi spun eu lui Nicole și mârâi .

  Nicole : Daca ai băut aseară până nu ai mai putut , de asta ți-e rău ! spune ea si pune tăvița pe pat lângă mine .

  M-am ridicat si mi-am dat pantofii din picioare . Hm , cred ca de asta ma dureau și picioarele , am dormit încălțată cu niste pantofi cu toc , înalți .

   Nicole : Mănâncă ceva , și i-ați patistilele , spune ea și îmi face semn spre farfuriuța de pe tăviță care avea pe ea două pastile .

Eu : Lasă , ii spun si iau cele doua pastile de pe masă .

   Am luat pastilele în mână și sticla de apă de lângă pat , bându-le pe ambele odată .

  Nicole : Măi , mănâncă ceva , nu-ți bate joc de sănătatea ta , si asa ieri ai băut când luai pastile , spune ea si oftează.

Eu : Nu pățesc nimic , îi spun șatenei care era îngrijorată .

Nicole : Cu Cristi , cum rămâne ? spune ea .

Eu : Mhm , nu știu . Am luat o hotărâre , spun eu . 

Nicole : Ce hotărâre ?

Eu : Nu mi-e bine aici , Nicole . Nu mi-e bine cu el . Nu mai vreau sa pățesc același lucru , ii spun eu .

Nicole : Nu o sa se întâmple cum s-a întâmplat cu Marco , spune ea .

Eu : Te rog , nu mai spune numele ăsta , îi spun eu . Nu pot sa risc , îi spun eu .

Nicole : Deci o să ?

Eu : O să , Nicole , o să , îi spun eu .

   M-am ridicat din pat , și la cererea lui Nicole am băut laptele din pahar , împreună cu niste fursecuri , chiar dacă nu pățeam nimic . Am luat un tricou de la Nicole și niste blugi , în combinație cu o pereche de balerini . Nu aveam chef sa merg până acasă din nou , sa ma îmbrac .Am ajuns la ușa lui Cristi , acesta fiind surprins când mi-a deschis ușa .

     M-am așezat la măsuța albă și rotundă de pe terasă și eram gata sa scot pe gură cuvintele greu de spus pe care trebuia sa le rostesc .

   Eu : Cristi , uite eu zic ca suntem amândoi maturi și că ar trebui sa ne vedem de viețile noastre , îi spun eu .

Cristi : Ce spui acolo ? Ti-am spus ca nu s-a întâmplat nimic între mine si ea , si Ingrid îți poate spune asta , spune el nervos. 

Eu : Te cred , dar nu mai pot sa risc . Asta a fost un semn , ca noi nu suntem compatibili . Nu suntem făcuți unul pentru celălalt , îi spun eu .

Cristi : E bine sa riști .

Eu : Am riscat până când nu s-a mai putut . Am riscat până am ajuns sa am asta pe conștiință toată viața .

Cristi : Nu , spune el . Noi nu ne vom .....despărți , spune el după un moment de pauză .

Eu : Ba da , ii spun eu . Te rog , găsește pe cineva mai bun .

Cristi : E-eu pe tine te vreau ! spune el . Nu-mi trebuie altcineva ! exclamă el nervos .

Eu : Adio ! spun si îl îmbrățișez cât de tare pot .

Cristi : Nu ! spune el .

Eu : Ba da ! spun eu cu ochii în lacrimi .

Cristi : Adio ! spune el respectându-mi decizia.

Eu : Adio ! spun si plec de pe terasă .

  Am fugit cât de tare am putut pe trotuar . Voiam sa scap , voiam sa fug .

  Eu : Locul meu nu-i aici !

...