Scapată din infern

Trecem la acţiune!

Am comandat pizza şi ne-am tolănit pe canapeaua spaţioasă din piele neagră din living,gândindu-ne la ziua de mâine.

-Să nu cumva să vorbiţi cu cineva!Doar îi urmărim şi abia poimâine discutăm cu cine se poate.O să organizăm un flagrant ca la carte.am spus eu satisfăcută.

-Bine!spun ele ţinând un bol imens cu floricele abia scoase din cuptor.

Am petrecut toată seara,ne-am pus la culcare abia la 00:00,după ce am făcut un duş rece.

Dimineaţa,razele timide ale soarelui au pătruns uşor prin perdeaua mea de mătase,semn că e timpul să mă trezesc.

Mi-am făcut tabieturile,apoi am mers să le trezesc pe fete şi să cer micul dejun.

-Trei porţii de omletă cu şuncă şi trei porţii de clătite cu ciocolată!am strigat eu din capătul scărilor.

-S-a făcut!s-a auzit rapid răspunsul Marthei,bucătăreasa noastră.Într-un sfert de oră sunt gata.a completat ea.

-Neaţa,somnoroaselor!am zis eu deschizând uşile camerelor în care dormeau.

-Ce ţipi aşa?Simt miros de clătite!!!a ţipat Zoe luând-o la fugă spre bucătărie,urmată rapid de Cleo.

-Nu vă schimbaţi?am spus eu.

Ce să mai,deja savurau omleta!Fetele astea sunt imposibile!

Au mâncat foarte repede,nu am putut schimba nicio vorbă cu ele.

-Acum să facem pe detectivele!au spus ele ţopăind spre uşă.

-Sper că nu pijamalele sunt costumele voastre de detectivi!am spus eu atrăgându-le atenţia că încă nu s-au schimbat.

au chicotit minute bune,apoi au urcat în cameră să se îmbrace.

Când s-au întors,amândouă purtau colanţi şi tricouri negre pe care scria ,,Bitch,i'm special!",iar în picioare aveau balerini.

Am comandat trei taxi-uri şi ne-am luat câte o geantă în care avem telefonul şi câteva cosmetice.

-Ne auzim!Aştept veşti!Baftă,fetele!am spus eu urcând în taxi.

M-am dus până în cartierul în care locuieşte Dylan şi m-am apropiat de casa lui,având grijă să nu fiu văzută de vreun prieten de-al lui care stă în zonă.De ei se ocupă Cleo.

L-am observat cum îşi schimba hainele,avea perdeaua trasă şi abia se trezise.

Arată aşa biiine!am spus eu în sinea mea privi ndu-i atent pătrăţelele de pe abdomen.

Dianne,trezirea!Tu vrei să-l denunţi pe ăsta,nu să-l placi!!am zis încercând să îmi amintesc de ce eram acolo.

Atunci a ieşit afară la bustul gol şi i-a pus unuia în buzunar două pliculeţe cu praf alb.

Am aflat că procură stupefiantele de la cel mai mare dealer din oraş,care îi este şi amic.

Cloe a aflat că prietenii lui sunt fii unor persoane publice din oraş şi l-au cunoscut pe Dylan la liceu,iar acum ei îl sponsorizează cu bani.Când nu sunt cu el,toţi tipii din gaşcă arată ca scoşi din cutie şi unii din ei chiar au prins încredere în tiranul ăla!

Zoe a descoperit din vorbele localnicilor că doamna Felicia Grey,căci aşa o chema pe mama lui Dylan,a decedat acum doi ani din cauza unei boli incurabile,iar tatăl,Stephan Grey,este un vestit om de afaceri francez.

Am văzut pe un afiş din oraş numele unui creator de modă de care vorbea Dylan cu cel căruia i-a dat pliculeţele şi am aflat că designer-ul este un fost membru din gaşca lor.Am notat bucuroasă numărul lui şi am decis să-l sun,sub pretextul că vreau să comand o rochie,apoi m-am dus acasă şi le-am rugat pe fete să vină.

În timp ce le aşteptam,am format bucuroasă numărul designerului.

-Troy Mayer?am spus eu pe un ton răguşit.

-Chiar eu.Cu cine am onoarea,domnişoară?răspunde el cu amabilitate.

-Dianne.Am nevoie urgentă de o rochie de seară,pentru un moment special.spun eu misterios.Am preferat să-l mint pentru a fi sigură că nu mă refuză.

-Sigur,Dia.Când ai vrea să ne vedem?spune el şoptit şi atrăgător.

-Mâine!E urgent!am răspuns eu pe un ton rugător.

-Fiind duminică,nu sunt la atelier.Dar nu vreau să te refuz,aşa că te aştept acasă la mine.

-Mulţumesc mult,Ty!!am spus începănd să ţopăi.

-Mâine la 14:30,în centrul oraşului,vis-a-vis de Magic Club.Te aştept!a spus el închizând.

Era perfect!Aşa nu ne poate observa niciun angajat din atelierul lui şi îi putem spune deschis.

Cleo şi Zoe mă aşteptau în sufragerie,nerăbdătoare să afle veştile.

Dylan stătea într-o casă dărăpănată,dar trăia în anturaj cu băieţi bogaţi,deoarece tatăl lui es

te putred de bogat şi are afaceri de miliarde în capitala Franţei!Asta nu mă aşteptam să aflu!

Toată seara am petrecut-o în compania fetelor şi a Samanthei,o fostă colegă din şcoala generală.

Dimineaţa,m-am îmbrăcat într-o rochiţă scurtă,cu model floral,nişte sandale cu talpă joasă,mi-am îndreptat părul,m-am dat cu puţin rimel,ruj şi fard,apoi am mers să mănânc sandwich-ul făcut de Martha.

Taxi-ul mă aştepta afară,aşa că mi-am luat geanta şi cheiele si m-am îndreptat spre casa designerului.

Era o villa cu etaj şi o curte imensă,cu balansoar şi flori multicolore.

Am apăsat soneria şi în faţa mea a apărut un domn de douăzeci şi ceva de ani,zâmbitor,îmbrăcat lejer,într-un trening albastru,cu păr ciufulit,care m-a invitat să intru într-o sufragerie spaţioasă,cu mobilă puţină,cu bun gust şi culori calde.

-Relaxrază-te!Ia loc,doreşti ceva?a întrebat chemând-o pe menajeră.

-O cafea cu lapte.am spus eu stânjenită în faţa unui bărbat atât de superb.

-Deci,cum ai vrea să arate rochia visurilor tale?a întrebat el relaxat.

-Turcoaz,scurtă,dintr-un material preţios,cu puţin tiul şi model cu pietricele în zona taliei.am spus eu vizualizând în minte rochia.

-Perfect!O să iţi fac o schiţă şi dacă corespunde dorinţelor,te măsurăm şi într-o săptămànă e gata!a spus el satisfăcut aducând o hârtie pe care a schiţat cu o rapiditate uluitoare o frumuseţe de rochie.

-E perfectă!am exclamat eu,uitând de ce am venit acolo.

-Mă bucur!a spus începând să măsoare fiecare parte din corpul meu.90-60-90!Am să fac o rochie superbe pentru o fată cu dimensiuni perfecte!a continuat privindu-mă atent.

-Cât mă costă?am întrebat eu.

-700 de euro.a răspuns cu seninătate

-De acord!Dar..stiţi..am o rugăminte!am zis eu cu timiditate