Rebellious Teenagers

2.

-Zi!,mormăi somnoros .Cine naiba s-a gândit să mă sune așa dis de dimineață?

-Frate,am zis că ne întâlnim la doișpe!Este două în rasa ta!Ce dracu faci?,țipă tontul de Rin în telefon.

-Alo,alo mai ușor că trezești și morții nu numai pe mine!,îî zic.Am închis apelul nervos și m-am dus la baie.Mi-am făcut un duș și m-am îmbrăcat într-o pereche de blugi negrii și un maieu larg alb,în picioare mi-am luat adidașii albi.La mână mi-am pus un ceas și am ieșit pe ușa.

În fața casei se afla Rin și Gale.Mi-am luat câteva înjurături de aur și am luat-o la pas.Ne îndreptam spre clubul Wild Safari,clubul este deținut de un prieten a mamei,Alex.

Ne petrecem majoritatea timpului acolo și la barul de aseară.Mai mergem și câteodată la pistă să concurăm.

-Și,noi ce facem aici?,întreb curios.Nu mi-au spus de ce să ne întâlnim la doișpe sau ce vom face la doișpe.

-Ne-a chemat Alex,mai ți minte?,îmi răspunde Gale.

-Nup,nici cea mai mică idee despre ce este vorba.

-Frate,a zis că ne vom ocupa noi de ceva,zise Rin și el puțin confuz de situația actuală.Uite-l acolo!,arată spre Alex ce cobora scările.

-Oh,ați venit!,spuse Alex venind spre noi.Parcă am zis să ne întâlnim la doișpe!,spune luând atitudine.

-Scuze de întârziere,dar cineva nu s-a trezit,spune Gale arătând spre mine.Mimez un „scuze" și el oftează zgomotos.

-În fine,să trecem la subiectul pentru care v-am chemat aici pe voi trei pentru a avea grijă săptămâna viitoare de club,vreau să le transmiteți și grupului,pot avea încredere în voi?

-Cea mai mare încredere!Nu-ți face griji de club ,ne ocupăm!,îl asigură Rin.Dar totuși,de ce să avem grijă noi de el?Și tu unde vei fii?

-Voi fii plecat cu familia în altă țară cu treburi,și pentru că voi veniți des pe aici și vă cunosc.Înțeles?,ne întrebă ,iar noi îl aprobăm.Pleacă și noi mergem la bar pentru a comanda ceva.După ce am băut am zis:

-Băieții eu mă car de aici,ne auzim!,spun ieșind pe ușa clubului.Îmi scot telefonul din buzunar și o sun pe Nashi.

-Ce vrei?,mă întreabă.

-Hei,surioară!Cum ești?Ești bine?Ce mai faci?Uite,eu sunt foarte bine,tu cum ești?,o întreb ironic.

-Da,da,zi, ce vrei?,mă întreabă și fac pariu cu viața că și-a dat ochii peste cap.

-Îmi împrumuți și mie o anumita suma de bani? ,o întreb cu un timbru de cerșetor înnăscut.

-Ți se pare ție că arăt ca o bancă?Ce sumă?,mă întreabă enervată.Doamne cât de enervantă e ființa asta intergalactică.

-Nu știu,poate?Adica esti destul de grasa.,am auzit-o mârâind și după a spus:

-Du-te și muncește dacă vrei bani!,spune.

-Dar mi-e lene să mă duc pe pistă azi.Am fost alaltăieri!,mă smiorcăi încercând să-i mai înmoi inimoara.

-Îți dau numai dacă îmi dai încărcătorul,căștile si îți ceri scuze!, a spus enervată.

-Bine.Ne vedem la cafenea în cincisprezece minute ,bine?

-Mhm,mormăie.Pa!,spune și închide înainte să-i pot răspunde.

Am luat-o la pas spre cafenea, în scurt timp ajunsesem în fața cafenelei, când să intru vine si sor mea .

-Deci? ,întreaba.Ce suma de bani?

-Hai să intrăm și dupa îți zic.

-Nu fac cinste cu nimic sa fie clar.

-Mbene, chitra.Mormai intrand in cafenea cu sormea pe urmele mele.Ne-am asezat la o masa si a zis:

-Amu zi odată până nu te plesnesc, mă amenință.

-Trei sute,spun așezându-mi capul în palme.

-De lei? 

-De euro, își mijește ochii și zice:

-N-am să-ți dau, spuse ruinându-mi speranțele.

-Cât ai?, întreb.

-O suta zece euro, oricum azi merg la pistă , deci nu-i mare scofală.

-Serios? Ma ajuti?

-No, merg să fac bani pentru mine.Poți păstra căștile și încărcătorul.Și de scuze nu-mi mai pasă.Ceao!,spune lăsându-mă cu ochii în soare.

-Băga-mi-aș! ,strig atrăgând privirii de la oamenii din cafenea.Amu cum fac rost de banii.Dacă-i cer mamei mă i-a la interogatoriu ,iar dacă îi cer tatei ma pune să mă duc la mama să-i cer.La dracu!

Și uite așa am ieșit eu nervos din cafenea.

N-am de ales, mă sacrific, mă duc la pistă.Fara niciun chef am luat autobuzul, lacrimă, pana la statia cea mai aproape de casă.

Am intrat în casă trantind ușa, cred că am provocat un cutremur ce naiba.

Din bucătărie ieșise mama cu o privire de nedescris.Clipește de câteva ori și zice.

-Alo, alo te crezi pe maidan, copil uragan să moară toți ștrumfii de nu, spuse mama uitandu-se la mine ca la extratereștrii.

-Te iubesc?, spun mai mult întrebând.

-Da, da știu.Hai marș în bucătărie ca să mânci prăjitură de casă până nu se răcește!, spuse făcându-mă să salivez.

În a doua secunda eram pe scaunul din bucătărie așteptând sa fiu servit.

-Poftim scumpul mamii, spuse mama așezând farfuria cu prajitura pe masa în dreptul meu.

-Scumpul mamii?, întreb amuzat.

-Încerc chestii noi!, se revoltă mama.

-Ok, ok.Apropo „mami" ce voiai să ne spui aseară sau, mă rog, sa îmi spui?

-Nimi important, dar ne gândeam să mergem în vacanță, spuse mama.

-Vacanță?Unde?

-La mare sau la munte încă nu ne-am decis.

-Oh, mergem doar noi patru?

-Nu stiu, mă gândeam să mergem și cu ceilalți.

-La mare clar, spun înfulecând din prăjitură.

-De ce?, întreabă mama.

-Fete în costume de baie, răspund .

-Nici nu știu de ce am mai întrebat, spuse mama făcându-mă să chicotesc.

-Mersi de prăjitură „mami", spun accentuând „mami"

-Cu placere scumpule! ,spuse mama făcându-mi cu ochiul.

Am ieșit din casa mergând la garaj pentru a-mi lua motorul.Am scos motorul din garaj si am pornit in trombă.

-la media este Luke-