Astazi 14:00
De la: fara copii
"In sfarsit e pauza, ce faci?"
De la: inaltimea ta
"Aeroport"
De la: fara copii
"La aeroport?! Unde te duci?"
De la: inaltimea ta
"Ma duc inapoi acasa"
De la: fara copii
"Vi in Busan? Wow, putem sa ne intalnim intr-o zi?"
Yoongi lasa un chicot sa-i paraseasca buzele. Voia sa vada baiatul, dar trebuia sa-si reaminteasca motivul principal pentru care se duce in Busan, familia.
De la: inaltimea ta
"Voi fi prea ocupat, dar mai vedem"
De la: fara copii
"..De ce vii aici?"
De la: inaltimea ta
"Sunt ingrijorat pentru familia mea, asa ca ma voi duce sa ii vad"
De la: fara copii
"Nu vrei sa-mi spui?"
De la: inaltimea ta
"E ceva ce nu as vrea sa impartasesc, dar poate iti voi spune intr-o zi"
De la: fara copii
"Okay. Esti fericit sa vii aici?"
'Sunt?' Este o intrebare la care Yoongi nu stie sa raspunda. Desigur, isi iubeste familia, dar stie ca va fii un roller coaster emotional. Mereu a fost. De obicei evita sa se intoarca inapoi, pana in punctul in care nu a avut de ales. Era ingrijorat, mereu era ingrijorat. Acum mai mult ca niciodata, simte ca ceva nu este in ordine. Pentru un oarecare motiv abia astepta sa-si revada familia. Spera ca totul va fii asa cum a fost mereu.
De la: inaltimea ta
"Cred.. ca sunt?"
///
YOU ARE READING
Unknown number (yoonmin)
FanfictionYoongi primeste un mesaj de la un numar necunoscut, spunandu-i ca vrea sa se desparta de el. Toate creditele merg catre @emumi_ / all credits go to @emumi_
