Despartire? Inselat? Iertare?

56 1 0
                                    




          

Si astepta si astepta, dar oare ce voia sa se intample?

Sa isi lase orgoliul?!

Cum sa faci asta cand tu esti cel care a gresit, cand tu esti cel care a ranit?

Hotarasti ca ai luptat destul. Si cu fiecare batalie pe care o duci sfarsesti si mai sleit de puteri si mai slab si mai atent la faptul ca cel ce trebuia sa iti fie aliat in lupta e pe partea cealalta a baricadei.

Cu cine lupti de fapt? Sau mai bine, pentru ce?

O numeste ratacire de moment, o prostie facuta de el cand nu gandea limpede.

Stia ca greseste, asa zice si totusi, nu s-a oprit!

Nimic nu l-a oprit. Dar, sarmana inima ce avea incredere ca in cazul lui nu exista rataciri ce avea sa zica? Sa ierte totul? Incearca, dar...

obisnuita deja, lupta singura si degeaba.

De ce nu vrea sa lupte cu ea? E gresela lui pana la urma.

Nu tine cont de astea. In inima lui, inima ei nu conteaza.

O vede ranita, o vede pierduta, e sfasiata si sleita de puteri chiar acolo in fata lui si totusi alege doar sa priveasca iar la final sa vina sa unga rani.

Dar sa vezi ce,

Nu unge nimic, pentru un moment doar convinge mica faptura ca nu a luptat degeaba si desi nu recunoaste ar trebui sa o pregateasca pentru alta lupta, pe care stim deja, o va pierde,

lupta singura de prea mult timp.

Probabil, daca ma departez? Daca ma opres sa lupt, ma cauti?

Faptele vorbeau de la sine si inca odata, i s-a dovedit,

lupta degeaba pentru o cauza pierduta

numita......iubire.

GanduriWhere stories live. Discover now