Toti se sărută
Pe când alți se doar satură.
Alți jignesc necontenit
Pe când alți doar înghit.
Ne criticăm non-stop
Pe când alți afirma și accepta tot.
Nu stiu cum funcționează aceasta țară
Însă stiu ca viața aici e aproape fatală.
Inimi zdrobite in fiecare zi,
Copii răniți in orfelinate,
Țărani uitați de lume in saturi părăsite,
Femei însărcinate care se adăpostesc
De bărbați care necontenit lovesc.
Intr o clasa vrezi vreun profesor umilit de vreun elev
Din cauza sistemului total invers.
Bătrâni care tanjesc dupa o picatura de apa
Afrima incet ca poate doar moartea îi mai scapa.
Am ajuns o societate meschină și plină de ură.
Copii mici stând împreună cu săraci bunici bătuți de soarta,
Se uita mereu de pe geamul de la fereastră
Să deschidă mama sau tata odata aceea poartă.
Am ajuns sa fim suflete care urlă
In loc să fim uniți și binevoitori
Ne batem azi joc de a sorți voi.
