Ella POV.
Locul asta deja începe sa mă sperie . Majoritatea oamenilor au plecat deși nu este târziu și au rămas toți ciudații. Mă îndrept împreuna cu prietena mea spre ieșire ea fiind in fata mea iar eu in spate dar când sa ies pe ușa sunt trasa de cineva pana intr o camera :
Xx: Da mi portofelul !!
E: De ce ? Zic enervată
Xx: Da mi portofelul am zis ! spune și scoate de la spate un pistol
E: De ce te am întrebat ! Zic și mai nervoasa
Xx: Așa joci ? Bine scumpa ! Zice și îndreaptă pistolul spre mine. Nu apuca sa tragă deoarece ușa se deschide iar necunoscutul sperindu se apasă pe tragaci ,glonțul fiind la doar 1 cm de capul meu . Eram in stare de șoc m am lasă in jos pe podeaua rece plângând pana când persoana se apropie de mine. Ochii aia albaștri ... era Dylan. Plângeam plângeam in continuu , Dylan m a luat in brațe și m a asezat pe canapeaua din camera. Eu încă plângeam in hohote . Îmi era frica .
D: gata e ok acum ! Îmi zice calm
E: mi e frica ! zic eu cu greu către băiatul din fata mea
D: acum nu pățești nimic cât sunt eu aici ! Îmi zice cu un ton dulce
Încet încet mi am Așezat capul pe pieptul lui ascultându-i bătăile inimi și m am liniștit m am ridicat și am plecat grabita spre ieșire .
Dylan POV.
Am auzit tot. Cum nebunul ăla ii cerea portofelul si cum ea nu îl dădea ,ce pot sa zic am pereți subțiri ,dar când am intrat si am văzut o plângând parca îmi părea rău. Nu știu de ce reactionez așa adică nu am mai făcut asta pana acum și mă simt ciudat . Și in plus când și a așezat capul pe pieptul meu nu m am simțit rău am simțit ca vreau sa o protejez .
