Tot ceea ce își dorește Erin este să termine liceul cât mai repede posibil, pentru a putea studia astronomia la o facultate prestigioasă. Când descoperă însă o cometă nouă, care orbitează în jurul Pământului, fata face tot posibilul pentru a-i desco...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Uitând să își mai urmeze planul de a-l convinge pe tatăl ei să plece mai repede, Erin începu să fugă disperată după paznic. Coborând scările clădirii, adrenalina începea să îi pompeze în sânge, deși mintea ei era încă acaparată de cometă. Încerca să accepte ideea că poate, dorința ei arzătoare de a-i calcula traiectoria avea să mai aștepte, în timp ce se tot grăbea ca să îi spună cuiva despre fugar.
Nu își explica cum scăpase de paznic. Îl cunoștea foarte bine pe omul ăla și nu se îndoise niciodată de abilitățile lui și de ochii de vultur. Prinsă în gânduri, se trezi afară din clădire. Ieșirea pe care o alesese ducea exact către parcarea specială a sediului, unde erau ținute autovehiculele infractorilor. Erin îl văzu imediat pe fugar la doar câțiva metri de ea, încercând să își descuie mașina.
— Stai pe loc! strigă ea autoritară, deși era puțin speriată; încerca să ascundă asta totuși.
Băiatul tresări surprins și scapă din mână obiectul pe care o folosea pentru a descuia mașina. O văzu pe Erin apropriindu-se de el și spuse agitat:
— Ah, la naiba, tu ce cauți aici?
Înainte ca fata să mai poată spune ceva, străinul reuși să își deschidă mașina, exact când ușa pe care intrase ea se trânti brusc de perete. Paznicul apăru în parcare, căutându-l cu privirea pe fugar. Întunericul însă îi oferea un avantaj celuilalt, care, prins într-o situație total nefavorabilă, îi ordonă lui Erin grăbit:
— Urcă!
Surprinsă, adolescenta se dădu un pas în spate și strigă un "nu" puternic. Auzindu-i vocea, paznicul o luă în direcția aia, iar străinul îi acoperi gura lui Erin cu mâna lui. Se lasă în jos împreună cu ea, ascunzându-se în întuneric, după autovehicul. Pașii omului de pază se auzeau din ce în ce mai departe, căutând buimăcit în toate direcțiile. Erin îi simți respirația băiatului lângă urechea sa, înainte ca acesta să îi șoptească:
— Dacă taci, nu am să-ți fac nimic.
Inima fetei stătea să o ia la goană, în timp ce creierul ei încerca să găsească difere modalități de a scăpa. Însă adrenalina pe care o simțea nu îi dădea voie să găsească niște soluții logice; se simțea obligată să asculte de fugar, care își lăsă mâna să părăsească buzele lui Erin și o forță apoi să urce în mașină.
Neavând cheie, tânărul începu să conecteze anumite fire pentru a face mașina să pornească. Când în sfârșit reuși, părăsi parcarea în viteză, cu urletele paznicului pe urmele sale. Imediat cum întâlni șoseaua, câteva mașini de poliție demarară în trombă după el, în timp ce Erin începea să respire din ce în ce mai sacadat, frica dată de viteza cu care el conducea intrându-i până în oase.
Accelerând mai puternic, tânărul îi lasă din ce în ce mai în urmă pe polițiști. Văzându-şi reușita și nepăsându-i de riscul de a pierde controlul, acesta începu să zâmbească triumfător.
— Te distrezi? întrebă Erin stupefiată, ținându-se strâns cu mâinile de scaun.
Tânărul îi aruncă o privire rapidă, apoi, cu un zâmbet ștrengar, continuă să se uite la drum:
— Tu nu?
În curând, polițiștii le pierdută urma. Abia când intrară pe niște străzi mai înguste, fugarul încetini. Erin închise strâns ochii, neștiind ce să facă, în timp ce tăcerea se lasă intre cei doi. Băiatul se uită din nou către ea și înghiți în sec, înainte de a-şi drege glasul:
— Ascultă...uite cum facem. Eu te las să pleci, iar tu pretinzi că nu m-ai văzut niciodată.
Fata își deschise ochii brusc, imediat ce tânărul opri pe o alee mai retrasă. După ce mașina intră în repaus, amândoi încercară să își regleze respirațiile.
— De unde știi...că nu am să spun nimănui?
El își ridică o sprânceană.
— Să înțeleg că nu pot avea încredere în tine? Credeam doar că îți convine mai mult așa.
O tăcere lungă acapară din nou atmosfera, în timp ce Erin încerca să deslușească intențiile străinului.
— Bine, răspunse ea în final.
Tânărul zâmbi mulțumit.
— Dar...de ce?
Exasperat, șoferul își dădu ochii peste cap la auzul insistentelor ei.
— Pentru că tu nu ai nimic de-a face cu asta, Ledger. Nu ar fi trebuit să te amesteci în nimic!
Oftă nervos, lăsându-şi capul pe spătarul scaunului. La auzul apelativului, Erin realiză imediat că el știa fiica cui e. Pur și simplu, comportamentul lui straniu era ilogic. De ce risca să fie prins din nou, făcând un compromis pentru ea?
— Nu mă poți lăsa aici, îi spuse ea, uitându-se pe geam.
Tânărul își întoarse privirea spre ea, pufinind idignat:
— Ai cumva impresia că sunt taximetrist?
Adrenalina se făcu din nou simțită în corpul lui Erin, în timp ce sângele începea să îi fiarbă în vene de nervi.
— Uite ce e, idiotule, șansele să îți pese sunt probabil sub zero, dar astăzi e ziua mea și am impresia că ai stricat-o destul!
— Eu? se miră el. Tu ești aia care a venit după mine!
— Da, păi, în niciun caz pentru o plimbare cu mașina! Nu am de gând să ratez singura mea șansă de a folosi un telescop din cauza unui deștept care nu a fost în stare să ascundă niște droguri!
Privirea străinului se întunecă. Însă Erin nu lăsa intimidată atât de ușor și rămase sigură pe ea, privindu-l în ochi, până când acesta îi ceru adresa licelui și demeră înapoi pe şosea.
Ajunși la destinație, Erin se grăbi să deschidă portiera, însă băiatul se întinse peste ea, prinzând-o de mână.
— Ledger...nu m-ai văzut deloc, corect?
Zona pielii sale pe care el o atinsese începu să ardă. Ochii lui căprui îi acaparaseră din nou pe ai lui Erin într-un abis infinit de senzații pe care amândoi le simțeau, deși fata, stăpână pe sine, încerca să le alunge.
— Tu ai să mă bagi în belele, oftă ea, refuzând să se consemneze.
Fugarul îi oferi același zâmbet șiret pe care Erin îl mai văzuse la el.
— Nu pot să îți promit contrariul.
După o scurtă ezitare, tânăra îi dădu mâna la o parte și părăsi autovehiculul, aproape fără să realizeze ce tocmai s-a întâmplat. Străinul îi aruncă o ultimă privire, apoi goni în sus pe șosea, cu mintea la marșul ei de pe hol, la curajul şi la ochii săi. Erin se uită apoi la ceas; ora opt fix.
