Just a bullshit

14. Ultim sărut și cenușă de stele

          Spinii îmi înțeapă spatele. Sângele se scurge peste tot. Țipete agonizante se aud de peste tot. Totul este negru în jurul meu. Singurul lucru pe care îl pot simți este durerea amețitoare ce-mi învălui corpul muribund.

          Singurul lucru care mă mai menține în viață este iubirea pentru el, dar și el va pleca. Așa cum o fac toți, mama, tata, speranța la o viață mai bună...

          Sufletul meu este într-o bătaie continuă cu mintea mea, într-o luptă între mândrie și prejudecată. În spatele geamului ei se află, și se prostesc în timp ce zâmbesc hain văzându-mă din ce în ce mai aproape de moarte. El se aproprie încoace, lângă mine, lăsându-mi un ultim sărut pe buze, astfel eu transformându-mă în cenușă de stele.

          Mă ridic în fund, având respirația precipitată. Doamne, a fost doar un coșmar! Partea cu adevărat înfricoșătoare este că el se află la capătul patului, uitându-se la mine cu nesimțire. Partea cea mai proastă e că aseară am adormit doar într-o pereche de chiloți și o bustieră, așa că ochii săi nu pot sta liniștiți și să se uite pe pereți.

          Zici că se uită la cineva de la karaoke care cântă mai ceva ca Madonna. Restul acesta ăsta dinți se uită la mine, dar nu are vreo reacție atunci când mă trezesc. Pare prins în transă cu privirea pe sânii mei.

        Simt cum dezgustul îmi umple gura, așa că îi spun să se care, luând inelul de pe noptiera de lângă pat și spunând că îi a lu' mă-sa. Înainte4 să închidă ușa camerei mele, îmi spune să cobor jos că se răcește mâncarea. Cumva cred că relația dintre noi ajunge la un alt nivel, parcă mai monoton puțin.

          Mă ridic din pat cu grația unui hipopotam, îndreptându-mă spre baie să-mi fac rutina de dimineață. După ce ies din baie, mă îndrept cu viteza melcului spre bucătărie, vrând să mă las așteptată, că poate îi apare vreun fir de păr alb cotoroanței. Când ea mă vede, mutra ei se schimbă într-una de dezgust, de parcă s-ar afla în cea mai puturoasă groapă de gunoi din lume.

          Mă simt atât de obosită până și să mă mai cert cu ea. Dacă lenea ar durea, m-ar lua smurdul acum. În depărtarea minții mele, visul îmi reapare în minte, iar eu mă crispez automat.

         Oare ce a vrut să însemne visul?