Începi să plângi,
Și nu fiindcă ți s-a întâmplat ceva anume.
Tu doar stai în pat,
Doar privești un tavan intunecat,
Iar mintea ta este goală,
Dar totuși, începi să plângi
"Ce se întâmplă cu mine?"
Te înțeapă ochii asa de tare,
Simți o durure impunătoare în piept
Mintea ta încă nu poate șopti nimic,
Nu îți găsești cuvintele necesare...
Nu simți că ar trebui sa gândești ceva anume,
Doar privești și plângi
Îți trebuie un motiv pentru asta?
Care este acel motiv?
"Nu știu"
Nu știi.
Contradicții!
Te contrazici singura!
Prin versuri, prin fapte...
Crearea acestei poezii îmi arată...
Faptul ca te contrazici singura.
Nu te gândesti la nimic, dar totuși te gândesti
Fiindcă aceasta poezie a fost creata
Iar tu ești eu
Și totuși...
Nu mă gândesc la nimic și plâng.
11 SEPTEMBRIE 2019
CITEȘTI
Pionul vietii
PoetryPrimele poezii sunt mai vechi...mult mai vechi, altele au data exacta când au fost scrise. Poezii sau pur și simplu gânduri de ale mele în momentele mele întunecate (deobicei). Pot fi interpretate cum doriți, eu doar am scris/scriu ce am simțit/sim...
