Adevarul

De necrezut

Am gresit in multe privinte , e adevarat . Viata mea a fost si inca e roz , dar pe de alta parte , in egala masura la fel de mult rosu si albastru . Dupa ce m-am trezit din droguri, deprsie si ganduri neinchipuite si neimaginabile in aceasta realitate , mi sa trimis o portita.Pentru mine conexiunea a fost reala , privirea , timpul a doi pasi inapoi pentru mine si ceva in mine si cu mine sa intamplat . Am spus stop la tot ce nu avea ce cauta in prezentul meu pentru am-i forma un viitor real . Cel putin asa am crezut . Pe de alta parte speranta ca am gasit iubire insfarsit printre prapastii , m-am trezit dintr-o data intr-o lume plina de haos din toate punctele de vedere .Eram intr-un avion fara pilot la 5000 de metri inaltime , avion in flacari care se prabusa in ocean . Am fost indeajuns de nebuna sa dansez in acest avion in timp ce cadeam rapid spre Groapa Marianelor. Am ajuns acolo , pe fundul celui mai adang loc din lume , distrusa , rupta si plina de ura. Ironic , ardeam mai puternic ca un vulcan chiar daca lumea din jurul meu era mai rece ca singuratatea universului. Am fost indeajuns de geniala incat sa caut fiecare piatra de pe fundul oceanului pentru am-i creea o scara in spirala . Acum merg pe apa . Cum am facut asta ? Cu ajutorul meu si cu sentimenutl ca sunt sprijinta.In realitate asta nu se intampla . Am lupata prima oara cu botanica si odata cu ea un intreg razboi cu vechiul meu amic din copiilarie Omul Negru. Cand fumam imi placea sa ies din capul meu , parca calatoream in timp si spatiu, acum eram pe strazile incantatoare ale Spaniei , acum eram la capatul curcubeului impartin o halba de bere cu un spiridus , si apoi ma trezeam in realitatea nasoala a lumii asteai , in care eu nu eram altceva decat o unealta o jucariie si o bataie de joc pentru 'prietenii' mei , cand tovarsii din cartier parca erau acolo doar ca pe jumate . Pentru mine era indeajuns. Mergeam la liceu sevrata , trebuia sa fumez un pipon la 8 ore pentru am-i functiona corpul . Asta nu intelegeau oamenii . Fara sa te astepti raul ataca , te trezesti inlatuit si disperat fara nimeni si nimic inafara de tine . Te controleaza fara sa stii . Imi aduc aminte ca mergeam la liceu si de multe ori auzeam vocea asta rea ce imi spunea " te controlez Khrista , esti a mea Khrista ." Nu mi-a convenit si l-am dat afara din mine si din gand . Desigur asta sa intmplat in innautrul meu . Pe dinafara oamenii radeau altora le era mila, se vedea clar pe mine , am slabit vreo 10 kg , am uitat pur si simpul sa mananc. Era septembrie , apa in organism nu aveam , si de adunci nici forta . Noapte imi astepatam tovarsii in Buncar . Erau mai mari ca mine ,multi dintree ei au famiili , copii , o viata inceputa in lumea asta de cartier . Ne uitam la meci si fumam pipoane plaman in plaman cu ei , eu aveam 17 ei peste 24 . Nu mi-au facut nimic rau infara ca mi-au dat drogurii. Fiecare plateste pentru greselile lor. Cu toate astea m-am hotart sa invat . Profesorii imi spuneau ca sunt foarte desteapta si ca pot ajunge departe , ei nu stiua cu ce ma confrunt . Intodeauna mi-a placut sa invat.Intodeauna am fost foarte curioasa , de ce , si cum , si ce provoaca ? Intrebari de genul imi adresam la fiecare pas . La Liceu sunt om de baza , am inceput sa citesc , si mi-a palcut atat de mult . Drogul care ma duce in Spania nu era altceva decat o inchisoare neutra . In timp ce cartiile mi-au deschis noi orizonturi indrepate spre infinit , si mai departe . Am inceput sa scriu , si asta dupa ce am descoperit Luceafarul . Mihai omule prin ce ai trecut ! M-am regasit atat de mult in aceasta capodopera , incat mi-a deschis o alta portita . Am inceput sa scriu poezii . Pentru ca in aceste luni de transformare din septembire pana la sfrastiul lui decembire 2019 culgeam tot cera bun de cules pentru a ma gasi pe adevarata eu . Si am facut-o , am reusit . Dar cu ce rost ? Daca ma bucur doar eu si Cerul de toate lucrueile astea bune ?